Monica Vitti, pe numele său real Maria Luisa Ceciarelli, s-a născut pe 3 noiembrie 1931 la Roma și a absolvit Academia Națională de Artă Dramatică în 1953, debutând în teatru alături de compania lui Orazio Costa.
“Sunt o femeie urâtă. Din cauza asta sunt severă şi exigentă cu fotografii. Dacă ei nu mă flatează, producătorii n-or să mă mai vrea. Asta este realitatea şi trebuie să ţin seama de ea. Ştiţi de ce am rămas atâţia ani actriţă de teatru? Pentru că nu puteam altfel, pentru că nu eram destul de frumoasă pentru ecran. Ăsta e adevărul. O actriţă de film trebuie să fie, mai înainte de orice, frumoasă. Dacă e şi plăcută, cu atât mai bine. Aţi văzut-o pe Rita Tushingham, acest monstru de curaj, care a turnat «Gustul mierii»? Dacă fata asta s-ar fi născut în Italia, fiţi siguri că niciodată nu s-ar fi găsit un producător care să-i încredinţeze un rol. Pentru mine, ca actriţă, a fost un imens noroc să întâlnesc un artist ca Antonioni. Fără el aş fi rămas o modestă actriţă de teatru, cu nasul prea puţin fotogenic ca să pot face film…”, mărturisea actrița într-un interviu în anii ’60.
Primul său film, “Râdeți, râdeți, râdeți”, realizat în 1955 în regia lui Eduardo Anton, i-a adus premiul pentru cea mai bună actriță debutantă a anului. A urmat, în 1958, pelicula “Le Dritte” după ce, cu un an înainte, și-a împrumutat vocea pentru filmul “Strigătul”, realizat de regizorul Michelangelo Antonion. Următoarele producții ale regizorului, “Aventura”, “Noaptea”, “Eclipsa” și “Deșertul roșu” o vor avea în distribuție pe Monica Vitti, care va începe o relație de lungă durată cu Antonioni, aventură ce a fost urmărită atât de jurnaliști, cât și de public.
“Îndată ce dai mâna cu Monica Vitti, eşti cooptat. Acel gest energic, generos şi în acelaşi timp uşor ezitant are o nuanţă posesivă. Ai fost acceptat, faci parte din cercul ei, ţi s-a acordat încredere în propria-ţi valoare.
Eşti cooptat nu după cum s-ar putea crede în lumea cinematografului, în highlife-ul italian sau în lumea Monicăi şi a lui Michelangelo, acel Michelangelo Antonioni care a făcut din Monica ceea ce este ea astăzi. E vorba de lumea adevărată și nu de un grup sau un cerc limitat, căci, dintre toate starurile italiene, Monica Vitti este cea mai modernă, cea mai descuiată, cea mai angajată.
Până în 1967 nu a făcut decât un film pe an. “De fapt, spunea ea, mi-e teamă să fac mai multe. Simt nevoia să iau parte şi la alte lucruri. Nu numai la filme. Dacă n-aş avea timp să citesc câteva cărţi, să merg la câteva expoziţii de pictură, să văd câţiva prieteni, mi s-ar strâmta orizontul şi n-aş mai putea aduce nimic nou, valabil în jocul meu. Or, cred că pentru a putea interpreta viaţa, trebuie mai înainte de orice să fii în stare să trăieşti”.
Apartamentul ei din Roma se află pe colina Vigna Clara, iar de la etajul înalt se vede toată Roma, de la Sant Pietro, la pinii sălbatici de pe colinele ce înconjoară oraşul şi Tibrul ce desparte Vigna Clara de periferia romană. Ferestrele sunt largi şi libere, fără perdele, înăuntru, un talmeş-balmeş de sticlă colorată, cadrane de ceasuri vechi, scoici, obiecte art-nouveau și tablouri ale recent decedatului Morandi. Discuri — de la Bach până la jazz-ul modern, dar mult mai multe din a doua categorie.
O bucată de vreme, după ce devenise celebră datorită trilogiei antonioniene «Aventura», «Noaptea» și «Eclipsa», lumea uitase de latura iniţială şi cea mai importantă a talentului său — şi anume că este o excelentă actriţă de comedie. Cine a văzut recentele filme «Modesty Blaise» sau «Le fate» (Zânele) a recunoscut umorul ştrengăresc care, în clipele de relaxare, luminează chipul ei serios. Monica Vitti în rolul fetiţei uşor ţicnite din “Zânele” este un mare spectacol cinematografic. Ca să descoperi apoi că fetiţa zglobie este unul dintre cei mai serioşi gânditori din lumea starurilor italiene”, scria despre ea Gideon Bachmann în 1967 în revista Cinema.
La sfârșitul anilor ’60 cei doi s-au despărțit, iar în 1973 actrița s-a îndrăgostit de Roberto Russo, cu care s-a căsătorit în anul 2000. Monica Vitti a jucat alături de Marcello Mastroianni în comedia romantică “Dramma della gelosia”, a făcut două filme împreună cu Claudia Cardinale, “Burlacul nemuritor” și “Blonda în piele neagră”, dar în următorii ani a preferat să rămână în Europa, în ciuda faptului că fusese invitată să joace la Hollywood, pentru că nu-i plăcea să zboare cu avionul și avea îndoieli cu privire la pronunția ei în limba engleză.
Monica Vitti s-a reîntâlnit pe platourile de filmare cu fostul iubit, Michelangelo Antonioni, acceptând în 1980 să apară în filmul acestuia, “Il mistero di Oberwald” și, în paralel cu producțiile cinematografice, a continuat să joace în teatru și să colaboreze cu diverse seriale tv.
Misterioasa actriță italiană s-a retras din lumina reflectoarelor în 2011, când a aflat că suferă de boala Alzheimer. În 2018, soțul ei a confirmat că Monica Vitti este îngrijită la reședința familiei din Roma de el și de o asistentă personală. Actrița a încetat din viață pe 2 februarie 2022, la vârsta de 90 de ani, din cauza complicațiilor provocate de afecțiunea de care suferea.
Ministrul italian al culturii, Dario Franceschini, cel care a transmis vestea printr-un comunicat, a scris: “Adio, Monica Vitti, adio regină a cinematografiei italiene. Astăzi este o zi cu adevărat tristă, o mare artistă şi o mare italiancă a plecat dintre noi”.
Imaginile care ilustrează acest articol sunt capturi din filmele Monicăi Vitti.
