Alexandra Pavlovna, tânăra invidiată de împărăteasa Maria Theresa pentru bijuteriile ei magnifice. Marea Ducesă a murit la Viena la doar 17 ani

Marea Ducesă Alexandra Pavlovna a Rusiei s-a născut pe 9 august 1783 și a fost al treilea copil și prima fiică a Țarului Pavel I al Rusiei și a celei de-a doua soții a acestuia, Sophie Dorothea de Württemberg. Fetița a primit educația obișnuită pentru marile ducese, a luat lecții de franceză și germană, muzică și desen.

În 1796, bunica Alexandrei, împărăteasa Rusiei Ecaterina a II-a, l-a considerat pe regele Gustav IV al Suediei, care avea 18 ani, un posibil soț pentru fetiță, care abia împlinise 13 ani, mariajul fiind considerat util pentru că rezolva multe probleme politice între Rusia și Suedia. Împărătesei îi plăcea foarte mult tânărul rege, iar micuța Alexandra era descrisă ca fiind „cea mai frumoasă, mai dulce și cea mai inocentă prințesă disponibilă din Europa”.

Când regele Suediei a sosit în Rusia în august 1796, el și Alexandra s-au îndrăgostit la prima vedere și Gustav a mers direct la împărăteasa Ecaterina să-i ceară mâna fetei. Ca regină a Suediei, Alexandra trebuia să se convertească de la ortodoxism la luteranism, dar împărăteasa Ecaterina a crezut că regele Gustav îi va permite să-și păstreze religia ortodoxă din moment ce-o iubea așa de mult.

Logodna era stabilită pentru 11 septembrie și cu o zi înainte, când Gustav a citit contractul de logodnă, unde se specifica că Alexandra își va păstra religia și după căsătorie, tânărul rege a considerat că i s-a întins o capcană și a declarat că nu va fi niciodată de acord să ofere poporului său o regină ortodoxă, părăsind Rusia și pe tânăra logodnică. Mai târziu, Gustav s-a căsătorit cu Prințesa Frederica de Baden, sora mai mică a cumnatei Alexandrei, Elizabeta Alexeievna.

Țarina Elisabeta avea să moară în scurt timp, iar în 1799, la trei ani după decesul ei, țarul Pavel a decis ca Rusia să formeze o coaliție cu Austria și Prusia împotriva Franței. Pentru a cimenta această alianță, Alexandra a fost căsătorită cu Arhiducele Iosif al Austriei (fratele mai mic al lui Francisc al II-lea), care avea să fie numit guvernator al Ungariei.

Nunta a avut loc pe 30 octombrie 1799 la Sankt Petersburg și apoi tânărul cuplu a plecat spre Viena.

Viața Alexandrei la curtea austriacă a fost nefericită. Împărăteasa Maria Theresa a celor Două Sicilii, a doua soție a lui Francisc al II-lea, era geloasă pe frumusețea ei și mai ales pentru că tânăra avea bijuterii deosebit de frumoase, parte din zestrea cu care venise de la Sankt Petersburg. Mai mult, credința ortodoxă a Alexandrei a trezit ostilitate la curtea romano-catolică a Austriei.

Odată, Alexandra a participat la un bal îmbrăcată într-o rochie extrem de frumoasă, purtând bijuteriile ei magnifice. Împărăteasa i-a poruncit să-și scoată bijuteriile și i-a spus că nu le mai poarte niciodată în prezența ei. Ascultătoare, tânăra arhiducesă și-a împodobit părul cu flori la următoarea prezență la un eveniment public la curtea imperială. Florile naturale i-au scos și mai mult în evidență frumusețea, primind ovații de la cei prezenți, ceea ce a făcut-o pe Maria Theresa și mai furioasă.

După o scurtă ședere la Viena, arhiducele Iosif și soția sa s-au mutat în Ungaria, unde s-au stabilit în Castelul Alcsút. Alexandra a rămas însărcinată, dar sarcina a fost foarte dificilă, tânăra având grețuri, amețeli și vărsături violente. Medicul, urmând ordinele împărătesei Maria Thereza, se ocupa mai mult de intrigi decât de îngrijiri medicale, iar  bucătarul pregătea preparate pe care gravida nu le putea mânca.

Când s-a apropiat momentul nașterii, Alexandra și soțul ei au plecat la Viena, pentru a beneficia de îngrijiri medicale mai bune. Nașterea a durat câteva ore și, când moașa a observat că Marea Ducesă era epuizată, a cerut permisiunea de a folosi forcepsul. Copila nou-născută pe 8 martie 1801 a murit în câteva ore, iar la aflarea veștii morții fiicei sale, Alexandra Pavlovna a spus: “Slavă Domnului că fiica mea este acum cu îngerii și nu va trăi mizeria la care suntem expuși”.

În a opta zi după naștere, Alexandra a fost lăsată să se ridice din pat, dar seara a făcut un acces de febră puerperală, care i-a cauzat moartea pe 16 martie 1801, la un an și jumătate de la nuntă.

Alexandra avea doar 17 ani, iar moartea ei a avut loc în aceeași săptămână cu asasinarea tatălui ei.

Arhiducele Iosif a construit un mausoleu dedicat soției lui în Üröm, lângă Pesta, conform dorințelor răposatei arhiducese, deoarece curtea austriacă a refuzat înmormântarea ei într-un cimitir catolic. Prin urmare, sicriul Alexandrei a rămas neînmormântat până când guvernul rus a înmormântat-o în Ungaria, în capela construită de Iosif.

Pe 26 aprilie 1981, Capela Üröm a fost prădată de un grup de hoți care au furat îmbrăcămintea și bijuteriile Alexandrei, iar după acest eveniment, pe 13 mai, rămășițele Marii Ducese au fost transferate în cripta Castelului Buda.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *