Căsătorită la 12 ani cu viitorul rege al Spaniei, micuța Louise Élisabeth a devenit văduvă la doar 15 ani

Louise Élisabeth d’Orléans s-a născut pe 9 decembrie 1709, la Paris, și a fost unul din cele șapte copii ai lui Filip, Ducele de Orléans, devenit regent al Franței, și ai soției lui, Françoise-Marie de Bourbon. Mama ei era fiica regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei sale, Madame de Montespan.

Fiind membră a Casei de Bourbon, Louise Élisabeth era prințesă de sânge însă, pentru că mama ei era nelegitimă, deși fusese recunoscută de rege, Louise Élisabeth și surorile ei nu erau considerate petite-fille de France.

Înainte de căsătorie tânăra era cunoscută sub numele Mademoiselle de Montpensier și a fost foarte apropiată de fratele ei, Louis d’Orléans, care, după moartea tatălui lor în 1723, a moștenit titlul de Duce de Orléans.

Începând cu anul 1715, tatăl ei a devenit regent în timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea. În 1718 a izbucnit Războiul Cvadruplei Alianțe dintre Franța și Spania, iar în 1720 regele Filip al V-lea al Spaniei a dorit să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani, Infanta Mariana Victoria, să se căsătorească cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani, iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, să se căsătorească cu una dintre fiicele regentului.

În acel moment singurele fiice necăsătorite ale acestuia erau Louise Élisabeth și Philippine Élisabeth și s-a decis ca amândouă să se căsătorească cu doi infanți ai Spaniei. În 1721, când a ajuns la vârsta de 12 ani, Louise Élisabeth s-a căsătorit  la Paris cu Ludovic I, fiul regelui Spaniei, apoi a plecat spre noua sa țară.

În ciuda primirii reci pe care i-a făcut-o familia regală spaniolă, în special Elisabeta de Parma, mama vitregă a soțului ei, s-a decis organizarea unei a doua ceremonii de căsătorie la Lerma, pe 20 ianuarie 1722. Zestrea prințesei a fost de 4 milioane de livre. Sora ei, Philippine Élisabeth, era logodită cu Infantele Carlos al Spaniei, însă acest mariaj nu a mai avut loc, iar fata a fost trimisă înapoi în Franța unde a murit la vârsta de 19 ani.

Devenită soție a moștenitorului Spaniei, Louise Élisabeth a primit titlul de Prințesă de Asturia. Pe 15 ianuarie 1724, Filip al V-lea a abdicat în favoarea fiului său mai mare, care va deveni regele Ludovic I al Spaniei, iar ea este încoronată regină a Spaniei. După numai 7 luni de domnie Ludovic a murit de variola și, pentru că nu a avut moștenitori, iar fratele său mai mic, Ferdinand, era prea mic pentru a domni singur, tatăl infanților a revenit pe tron. După decesul soțului ei, Louise Élisabeth a stat o vreme la curtea de la Madrid, apoi, la cererea mamei ei, s-a întors în Franța.

Tânăra a trăit la Paris, la Castelul Vincennes și la Palatul Luxembourg, departe de curtea vărului ei, Ludovic al XV-lea, având dreptul de a primi o pensie anuală de 600.000 de livre, sumă pe care Spania nu a plătit-o pentru că mariajul a fost anulat în cele din urmă.

Prințesa a murit pe 16 iunie 1742, la vârsta de 32 de ani, și a fost înmormântată la biserica Saint-Sulpice din Paris unde fratele ei vitreg, Louis Charles de Saint-Albin, era episcop.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *