Mona von Bismarck s-a născut pe 5 februarie 1897 în Louisville, Kentucky, și a fost fiica lui Robert Sims Strader și a soției sale, Bird O’Shockeny. Părinții ei au divorțat în 1902, iar Mona și fratele ei au fost crescuți de bunica paternă.
În 1917, s-a căsătorit cu Henry J. Schlesinger, un bărbat cu 18 ani mai vârstnic, care deținea Fairland Farm în Lexington, apoi cuplul s-a mutat la Milwaukee, unde el avea o afacere cu fier și cocs. Cei doi au avut un fiu, pe Robert Henry, care a rămas în custodia soțului când Mona și Henry au divorțat, în 1920. Înțelegerea a fost ca, în schimbul renunțării la copil, tânăra să primească suma de 500 de mii de dolari.
În 1921, Mona s-a căsătorit cu bancherul James Irving Bush, care avea cu 14 ani mai mult decât ea, și era considerat cel mai frumos bărbat din America, dar cei doi au divorțat patru ani mai târziu, în 1925.
În 1926, tânăra și-a deschis un magazin de rochii de lux la New York împreună cu buna ei prietenă, Laura Merriam Curtis, fiica lui William Rush “Spooky” Merriam, fostul guvernator al statului Minnesota, care fusese logodită cu Harrison Williams, despre care se spunea că este cel mai bogat om din America la acea vreme, cu o avere estimată la 600 de milioane de dolari. Cuplul se despărțise, iar Mona a realizat că Harrison este o partidă de neratat.
Pe 2 iulie 1926, ambițioasa Mona s-a căsătorit cu Williams, care era cu 24 de ani mai vârstnic decât ea, iar în luna de miere cei doi au plecat într-o croazieră în jurul lumii pe un vas de agrement care la acea vreme era cel mai mare și mai scump din lume.
Când s-au întors din vilegiatură, Williams a cumpărat o casă luxoasă aflată la intersecția dintre Street 94 și Fifth Avenue. În 1933, Mona a fost numită “Cea mai bină femeie îmbrăcată din lume” de către creatorii de modă Coco Chanel, Edward Molyneux, Madeleine Vionnet, Lucien Lelong și Jeanne-Marie Lanvin, cei mai cunoscuți designeri ai momentului, devenind prima femeie din America posesoare a acestui onorant titlu.
Până în 1929, Williams acumulase o avere estimată la 680 de milioane de dolari (echivalentul a aproximativ 10,1 miliarde de dolari în 2019), devenind unul dintre cei mai bogați oameni din țară, iar frumoasa sa soție a profitat la maxim de averea lui, cumpărându-și cele mai scumpe haine și bijuterii ale caselor de modă de la Paris, Londra sau New York.
Mona era faimoasă pentru frumusețea sa, în special pentru părul ei argintiu și ochii verzui, asemenea mineralului acvamarin, dar și pentru bunul său gust desăvârșit. Cercul ei de prieteni celebri și influenți includea aristocrați din Europa, politicieni, artiști, designeri, actori și scriitori. Casele, hainele și stilul de viață erau subiectul cronicilor mondene, bucurându-se de o atenție specială din partea revistei Vogue. Salvador Dali i-a făcut portretul, iar cei mai cunoscuți fotografi ai epocii i-au dedicat pictoriale care au apărut în revistele de modă.
Soțul ei, Harrison Williams, a murit în 1953, iar în ianuarie 1955 Mona s-a căsătorit cu secretarul ei personal, Albrecht Edzard Heinrich Karl, Graf von Bismarck-Schönhausen, nepotul cancelarului german Otto von Bismarck. Cuplul a locuit la Paris, într-un apartament din faimosul Hôtel Lambert, și mai târziu în casa Monei din New York sau într-o vilă din Insula Capri.
În 1970, Mona a rămas din nou văduvă și un an mai târziu, în 1971, s-a căsătorit cu medicul fostului ei soț, contele Umberto de Martini, care era cu 14 ani mai tânăr decât ea. Acesta a murit însă într-un accident de mașină în 1979 și de-abia după decesul lui Mona și-a dat seama că Martini, la fel ca și precedentul ei soț, Albrecht Bismarck, s-a căsătorit cu ea pentru avere, adică exact cum făcuse și ea cu primii trei soți, Schlesinger, Bush și Williams, cu mulți ani înainte. Văduva a descoperit că Martini mai fusese căsătorit și în timpul mariajului îi alimentase cu fonduri consistente din banii ei pe copiii pe care îi avea cu prima sa soție.
Fascinată de modă și bijuterii, Mona Bismarck era o colecționară mai mult decât pasionată. Se spune că atunci când creatorul de modă Cristóbal Balenciaga și-a închis atelierul în 1968, Mona a fost atât de afectată încât nu a ieșit din dormitorul ei din vila din Capri timp de trei zile.
După o viață petrecută în centrul atenției lumii bune de la Paris sau New York și în lumina reflectoarelor, Mona s-a retras în cele din urmă de pe scena publică, împărțindu-și timpul între casa ei din Paris și vila “Il Fortino” din Capri. Spre sfârșitul vieții, și-a petrecut timpul punându-și lucrurile în ordine, inclusiv vasta corespondență cu cele mai importante personalități mondene ale epocii sale. A avut grijă să-și lase prin testament picturile și obiectele prețioase din colecția personală mai multor muzee și societăți culturale, iar după moartea ei, din vânzarea proprietăților pe care le avea, a fost finanțat Centrul American de Artă și Cultură Mona Bismarck din Paris.
Contesa a murit pe 10 iulie 1983, la vârsta de 86 de ani, în Franța și a fost înmormântată, așa cum și-a dorit, îmbrăcată într-o rochie Givenchy, la Locust Valley Cemetery din New York.
Galerie foto:
