Copilul care nu vedea lumina: Louis Braille, atingerea geniului

Louis Braille s-a născut pe 4 ianuarie 1809 la Coupvray, un mic sat aflat la 40 de kilometri de Paris. La vârsta de 3 ani, în 1812, în urma unui accident produs în atelierul de pielărie al tatălui său, copilul s-a lovit la unul dintre ochi.

Un medic local a început să îl trateze și a aranjat ca micuţul să fie dus a doua zi la Paris pentru a fi operat de un chirurg, dar niciun tratament nu i-a putut salva vederea. Louis a suferit săptămâni întregi, iar infecția i-a afectat şi celălalt ochi.

Copilul a supraviețuit, dar până la vârsta de cinci ani era complet orb. Iniţial nu și-a dat seama că și-a pierdut vederea și, de multe ori, întreba de ce este întotdeauna întuneric. Părinții lui au depus eforturi mari pentru a-i oferi o copilărie normală şi între 1816 și 1818 Louis a urmat cursurile școlii comunale din Coupvray, iar în 1819 a intrat la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători din Paris.

Copiii erau aici învățați să citească printr-un sistem conceput de fondatorul școlii, Valentin Haüy. Acesta nu era orb, ci a fost un filantrop care și-a dedicat viața pentru a ajuta persoanele fără vedere, a proiectat și a fabricat o mică bibliotecă pentru copiii nevăzători folosind o tehnică de gofrare a hârtiei cu amprentele în relief ale literelor latine, iar cei mici urmăreau textul cu degetele şi reuşeau să înțeleagă astfel ceea ce era imprimat pe hârtie.

Louis s-a dovedit a fi un elev extrem de sârguincios și, după ce a terminat şcoala, a rămas asistent al profesorului şi apoi a devenit profesor titular, predând  istoria, geometria și algebra.

blankDin 1822 Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de Charles Barbier și începe să lucreze la un nou sistem de scriere pentru nevăzători, iar în 1827 transcrie în alfabetul inventat de el, cel pe care acum îl numim Braille, elemente de gramatică. În 1828 aplică sistemul propriu și la notația muzicală, iar cinci ani mai târziu este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători.blank

Curând, starea lui de sănătate s-a agravat. O boală respiratorie persistentă, despre care se credea că este tuberculoză, l-a obligat să renunţe la catedră la vârsta de patruzeci de ani. A fost internat la infirmeria Institutului Regal din Paris, unde a murit în 1852, la două zile după ce împlinise patruzeci și trei de ani.

În anul 1952, la împlinirea a 100 de ani de la moarte, trupul lui Louis Braille a fost mutat, cu onoruri, în Panthéonul din Paris.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *