HomeMonarhieMari Ducese și PrințeseDelicata Nam Phương, ultima împărăteasă a Vietnamului

Delicata Nam Phương, ultima împărăteasă a Vietnamului

DS TW

Împărăteasa Nam Phương s-a născut pe 14 decembrie 1914 în Gò Công, un oraș din Delta Mekong care era, la acel moment, parte din colonia franceză Cochinchina, una dintre cele trei zone care au compus Indochina Franceză. Tatăl ei, Pierre Nguyễn Hữu-Hào, era un negustor bogat care venise pe lume într-o familie romano-catolică săracă, dar devenise secretar al miliardarului Lê Phát Đạt, Duce de Long-My, și, în cele din urmă, s-a căsătorit cu fiica acestuia, Marie Lê Thị Bình.

Fetița, căreia i se spunea Mariette, a fost trimisă în Franța la vârsta de 12 ani și a fost înscrisă la Convent des Oiseaux, o școală catolică pentru fiicele aristocraților, situată în Neuilly-sur-Seine.

Pe 9 martie 1934 a fost anunțată logodna ei cu Bảo Đại, al treisprezecelea și ultimul împărat al dinastiei Nguyen, din ultima dinastie al Vietnamului.

Cu acest prilej, Bảo Đại avea să spună: “Viitoarea regină, crescută ca și mine în Franța, combină grațiile Occidentului și farmecele Estului. Noi, cei care am avut ocazia să o cunoaștem, credem că merită să fie însoțitoarea și egala mea. Sunt sigur că prin comportamentul ei merită pe deplin titlul de Prima Femeie a Imperiului.”

După ceremonia de logodnă oficiată în palatul imperial de vară din Da Lat, regele s-a căsătorit cu Nguyễn Hữu Thị Lan pe 20 martie 1934, în Huế. Ceremonia a fost budistă, deși tânăra era catolică și mulți au criticat apartenența ei religioasă, unii spunând chiar că mariajul “miroase a șicană franceză”.

The New York Times a scris că nemulțumirea a fost generală în țară, având în vedere că Mathilde a refuzat să renunțe la catolicism și i-a cerut Papei Pius al XI-lea o dispensă pentru mariaj. De altfel, și mama tânărului monarh, Doan Huy, și soțiile secundare ale tatălui său s-au împotrivit căsătoriei, dar Bảo Đại nu a luat în considerare niciun sfat.

La ceremonia de stat care a marcat sfârșitul festivităților de nuntă, Nguyễn Hữu Thị Lan a primit titlul de “Prințesă Imperială” și numele Nam Phương, care poate fi tradus ca “Parfumul Sudului”.

Cuplul a avut cinci copii, toți fiind educați la internatul francez pe care îl urmase și mama lor, Convent des Oiseaux: Prințul Moștenitor Bảo Long, Prințesa Phương Mai, Prințesa Phương Liên, Prințesa Phương Dung și Prințul Bảo Thắng.

După proclamarea independenței țării față de Franța, pe 18 iunie 1945, Bao Long a devenit împărat, iar lui Nam Phương i s-a acordat titlul de împărăteasă, devenind președintă a comitetului de reconstrucție a țării după război și președintă a Crucii roșii vietnameze.

Tonkin, Cochinchina și Annam, regiunile care intraseră sub controlul Japoniei imperiale după cel de-al Doilea Război Mondial, au devenit Imperiul Vietnamului, un stat marionetă, împăratul a fost curând convins să abdice de la tron de către liderul revoluționar Ho Chí Minh, șeful Việt Minh, mișcarea comunistă revoluționară de eliberare, iar familia imperială a plecat în exil în Franța.

În 1947, împărăteasa și copiii ei s-au mutat la Castelul Thorenc, aflat lângă Cannes, reședință care fusese cumpărată de bunicul matern Bảo Đại la începutul secolului al XX-lea. Fostul împărat s-a întors în Vietnam în 1949 la invitația guvernului civil și a fost numit șef de stat, dar a plecat din nou în exil în 1954.

Nam s-a despărțit de soțul ei în 1955, iar doi ani mai târziu guvernul vietnamez comunist a anunțat confiscarea tuturor proprietăților familiei imperiale. Împărăteasa Nam Phương a murit pe 16 septembrie 1963, la vârsta de 48 de ani, în urma unui atac de cord, la Domaine de La Perche, reședința ei aflată în apropierea micului sat Chabrignac din Franța și a fost înmormântată în cimitirul local.

DS TW
No comments

leave a comment