Despina Miliţa şi-a vândut podoabele pentru a sprijini ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş. Tragica viaţă a Doamnei Ţării Româneşti

Despina Milița s-a născut în anul 1487 şi provenea dintr-un neam de nobili sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici, despot al Serbiei, şi nepoata Mitropolitului Maxim, născut în familia Brancovici. Despina nu a fost prenumele fetei, ci titlul pe care domniţele din Serbia îl primeau, aşa cum „despotoviţa” însemna soţie de despot.

Tânăra Miliţa s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab, care era cu 10 ani mai vârstnic, protejatul puternicei familii a boierilor Craioveni, crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit o educație temeinică și a învăţat greaca și slavona.

Cuplul a avut șase copii – Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra şi Anghelina, însă doi fii și o fiică au murit în prima copilărie.

După moartea prematură a lui Neagoe Basarab, în 1521, unicul lor fiu supravieţuitor, Theodosie, care avea 16 ani la acel moment, a fost înscăunat domn al Țării Românești, sub tutela mamei sale, Despina Miliţa. Scaunul copilului – domn a fost uzurpat pentru o lună de Radu Vlad Dragomir, apoi, în decembrie 1522, tânărul a fost alungat de pe tron de Radu de la Afumați și a murit la Constantinopol, fără ca mama sa să-i poată fi alături în ultimele clipe. Despina Miliţa s-a refugiat după acest tragic eveniment în Ardeal, împreună cu fiicele supravieţuitoare, Stana și Ruxandra, şi a trăit la Sibiu, sub ocrotirea vărului ei, Ludovic al II-lea, regele Ungariei.

Pe 21 ianuarie 1526, Ruxandra s-a căsătorit cu Radu de la Afumați, cel care îi alungase fratele de la cârma ţării şi devenise domn al Țării Românești. Peste puțin timp, în același an, Stana s-a măritat cu Ștefaniță Vodă, domn al Moldovei şi nepot al lui Ştefan cel Mare.

Un an mai târziu, pe 14 ianuarie 1527, Ștefăniță moare la Hotin şi Stana (despre care au existat chiar mărturii că şi-ar fi otrăvit propriul soţ) revine la Sibiu, lângă mama sa, și se călugărește luând numele Sofronia. Nu a mai trecut mult timp şi în 1529 a murit şi Radu de la Afumaţi, soţul celeilalte fiice, astfel că şi Ruxandra revine la Sibiu, unde va rămâne până în 1541, când se recăsătorește cu Radu Paisie, viitor domn al Ţării Româneşti.

Despina Miliţa şi-a urmat fiica la Bucureşti, venind special pentru botezul unicului nepot, Marco, şi sperând că se va acomoda din nou cu traiul la curtea domnească, dar nu reuşeşte să treacă peste nenorocirile care o afectaseră. Revine la Sibiu şi se călugărește în 1545 sub numele de Platonida, petrecându-şi restul anilor în mănăstire.

Doamna Miliţa a fost considerată o protectoare a artelor şi a credinţei, ajutând financiar la construirea Mănăstirii Cruședol, aşezământ ortodox sârb aflat pe muntele Fruška Gora în regiunea Srem, în provincia Voivodina și a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe din Țara Românească, Patriarhiei Ecumenice, lăcașurilor de cult din Ierusalim și de la Muntele Sinai.

Împreună cu Neagoe Basarab, Despina a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeș şi, după cum consemnează Nicolae Iorga, şi-a vândut chiar podoabele personale pentru a putea sprijini finalizarea construcţiei şi a participat la târnosirea acesteia pe 15 august 1517. În anul 1520 Neagoe Basarab și soția sa au început construcția Schitului Ostrov din Călimănești, aceasta fiind terminată în 1522, după decesul domnului.

Despina Miliţa a murit pe 30 ianuarie 1554, la vârsta de 67 de ani, în timpul uneia dintre frecventele epidemii de ciumă care au lovit Sibiul.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *