Rita de Acosta s-a născut la New York în octombrie 1875 și a fost fiica lui Ricardo de Acosta, un căpitan de vas de origine cubaneză, și a Micaelei Hernández de Alba şi avut șapte frați: Joaquín, Enrique, Ricardo, Mercedes, Aida, Maria și Ángela.
Sora ei, Mercedes de Acosta, admiratoare a Gretei Garbo, a fost scriitoare, scenaristă și critic social şi o altă soră, Aida de Acosta, a devenit prima femeie care a pilotat un avion cu monomotor.
Fascinanta Rita a locuit la New York, Paris și Londra, a fost o susţinătoare neobosită a votului femeilor, iar printre prietenii ei s-au numărat Edgar Degas, Auguste Rodin, Lev Tolstoi, Sarah Bernhardt, Ethel Barrymore și Claude Debussy.
Renumită pentru stilul de viață extravagant, Rita mergea în fiecare an la Paris, locuia la Hotel Ritz şi era însoţită în permanenţă de o coafeză, o maseuză, un șofer, o secretară, o cameristă şi 40 de valize Louis Vuitton, companionii ei fiind muzicieni, artiști, intelectuali și filosofi precum Rodin, Eleonora Duse şi Yvette Guilbert. Impresionată de spiritul creativ înnăscut al Ritei, Isabella Stewart Gardner, creatoarea muzeului Gardner din Boston, l-a întrebat odată pe un prieten comun, pictorul John Singer Sargent, de ce tânăra nu s-a exprimat niciodată artistic, iar el i-a răspuns: „Ea însăși este artă.” Frumoasa americancă a fost fotografiată de Adolf de Meyer, Edward Steichen și Gertrude Käsebier, sculptată în alabastru de Malvina Hoffman și pictată de Giovanni Boldini și John Singer Sargent.
Rita de Acosta a fost căsătorită de două ori. Primul mariaj l-a făcut pe 3 ianuarie 1895, la vârsta de 16 ani, când a devenit prima soție a multimilionarului William Earl Dodge Stokes, cu care a avut un fiu, William Earl Dodge Stokes Jr., născut la un an după nuntă. Căsătoria a fost nefericită, se pare că din cauza temperamentului violent al lui Stokes, iar când s-a pronunţat divorțul, în 1900, tânăra a primit aproape două milioane de dolari, un record pentru acea vreme.
În februarie 1922, a depus mărturie în instanță împotriva lui Stokes, care trecea printr-un divorț complicat cu cea de-a doua sa soție, afirmând că bărbatul obișnuia să o bată în timpul mariajului lor. În 1902, s-a căsătorit cu maiorul Philip Mesier Lydig, un ofițer în rezervă bogat și bine poziţionat social de care s-a separat însă în 1914.
În 1921, Rita Lydig și-a anunțat logodna cu reverendul Percy Stickney Grant, rectorul Bisericii Înălțării, dar planurile lor de nuntă au fost întrerupte în 1924, după ce episcopul William Manning a refuzat să aprobe căsătoria, pentru că viitoarea mireasă era divorţată de două ori. Reverendul Grant a murit la scurt timp după aceea, lăsându-și întreaga avere femeii cu care spera să se căsătorească, iar ea a cheltuit sume exorbitante pentru modă, artă, mobilier și alte obiecte de lux. Ajunsă datoare din cauza pasiunii pentru bijuterii şi haine, Rita a fost nevoită să-și vândă casa din Washington Square și tot ceea ce avea în locuinţă şi şi-a declarat falimentul personal.
A murit de anemie pernicioasă la hotelul Gotham pe 27 octombrie 1929, la vârsta de 54 de ani, şi a fost înmormântată împreună cu mama și sora ei, Mercedes, la Cimitirul Trinity Church din Manhattan. Hainele şi zecile de perechi de pantofi din garderoba ei personală au devenit primele exponate ale Institutului de Costume de la Muzeul Metropolitan de Artă.