Ginevra King, femeia care a inspirat personajul Daisy din “Marele Gatsby”. Tatăl ei i-a spus lui Fitzgerald că băieții săraci nu ar trebui să se căsătorească cu fete bogate

Ginevra King Pirie s-a născut pe 30 noiembrie 1898 la Chicago și a fost fiica Ginevrei Fuller și a bancherului Charles Garfield King. Ca și mama și bunica ei, a fost numită după celebra pictură a lui Leonardo da Vinci, Ginevra de ‘Benci. Bunicii și părinții fetiței erau extrem de bogați, anturajul familiei era format din alte familii proeminente din Chicago precum Swift, Armour, Cudahy, Palmer, McCormick sau Chatfield-Taylor, copiii lor mergeau la aceleași școli exclusiviste și se jucau împreună în Park Lake în timpul verilor.

Ginevra a avut două surori mai mici, Marjorie și Barbara, și s-a bucurat de o educație privilegiată, iar debutul în societatea din Chicago i-a adus aparteneța la clubul de elită “Big Four” din oraș, beneficiind de toate privilegiile unei vieți luxoase inclusiv în timpul Primului Război Mondial.

De mică Ginevra avea un simț clar al bogăției și poziției familiei sale și a înțeles exact modul în care funcționa statutul social, așa că singurele ei prietene erau cele din Big Four: Edith Cummings, Courtney Letts și Margaret Carry: “Fetele mergeau la dansuri și petreceri împreună, tot împreună erau văzute pe terenurile de golf și de tenis din Onwentsia și nu admiteau pe nimeni în cercul lor”. În acea perioadă adolescenta era foarte competitivă și ura să piardă, fie că era vorba despre un meci de golf, o partidă de tenis sau un joc de baschet. Totuși, competitivitatea ei nu s-a extins la studiile academice, unde era relativ sârguincioasă, dar nu teribil de interesată de școală, preferând să meargă la petreceri sau să participe la concursuri de atletism.

 

În 1914, tatăl ei a trimis-o în Middlebury, Connecticut, pentru a urma cursurile prestigioasei Westover School, o școală exclusivistă unde au făcut cursuri Isabel Stillman Rockefeller și Margaret Livingston și Mary Eleanor Bush, mătușile viitorului președinte George Bush. Majoritatea fetelor de la Westover erau destinate să devină soții ale unor oameni bogați, să se ocupe doar de activități sociale, de creșterea copiilor și, eventual, de filantropie, pentru că la Westover fetelor li se construia un puternic sentiment de responsabilitate, fiind învățate că noblețea obligă la generozitate și caritate.

 

Ginevra l-a întâlnit pentru prima dată pe tânărul Scott Fitzgerald în St. Paul, Minnesota, pe 4 ianuarie 1915, în timp ce se afla în vizită la Marie Hersey, colega ei de cameră de la Westover. Conform jurnalelor, cei doi tineri s-au îndrăgostit imediat, iar după prima întâlnire Fitzgerald i-a trimis nenumărate scrisori, dar fata a citit epistolele lui intime colegilor ei de clasă pentru a-i amuza. Cu timpul, scrisorile lor au devenit din ce în ce mai pasionale și tânăra dormea cu ele sub pernă, în speranța îl va visa noaptea. Scott a venit de mai multe ori în vizită la reședința familiei King, iar adolescenta a scris în jurnalul ei că este îndrăgostită. În martie 1915, Scott a rugat-o să-l însoțească la Balul Sophomore, cel mai important eveniment social al anului la Princeton, dar mama ei nu i-a permis să participe.

În februarie-martie 1916, scriitorul a scris o nuvelă intitulată “Ora perfectă”, în care personajele erau inspirate din povestea lor de dragoste și i-a trimis prin poștă manuscrisul, ca semn al afecțiunii sale. Ca răspuns, Ginevra însăși a scris o poveste asemănătoare pe care i-a trimis-o iubitului ei. În ciuda corespondenței lor, Ginevra a continuat să distreze cu grupul ei de prieteni și, pe 22 mai 1916, a fost exmatriculată de la școala Westover. Mary Robbins Hillard, severa directoare a instituției de învățământ, a declarat că fata era obraznică, rea și “aventurieră”. După intervenția promptă a tatălui ei, adolescenta a fost reînscrisă în școală, Hillard a readmis-o la cursuri, dar Charles Garfield King, supărat pe tratamentul la care a fost supusă iubita sa fiică, a decis să o mute la o școală din New York.

 

În acea vară, în august 1916, Fitzgerald a vizitat-o din nou pe Ginevra la vila familiei sale din Lake Forest, dar tatăl ei i-ar fi spus brutal: “băieții săraci nu ar trebui să se gândească să se căsătorească cu fete bogate”. Ultima întâlnire a celor doi tineri a avut loc în noiembrie 1916 la Penn Station, iar într-un interviu care i s-a luat la câteva decenii după moartea lui Fitzgerald, Ginevra și-a amintit că în același timp se întâlnea în secret cu un student de la Yale și acest lucru i-a complicat întâlnirea finală cu Fitzgerald.

Până în ianuarie 1917, povestea de dragoste dintre Scott Fitzgerald și Ginevra King s-a încheiat. Un an mai târziu, pe 15 iulie 1918, ea i-a scris anunțându-l că se va logodi cu William “Bill” Mitchell, fiul partenerului de afaceri al tatălui său: “A spune că sunt cea mai fericită fată de pe pământ ar fi prea puțin. Aș vrea să-l cunoști pe Bill, astfel încât să știi cât de norocoasă sunt”. Cei doi s-au căsătorit pe 4 septembrie 1918 și au avut trei copii, William, Charles (care a murit la vârsta de 18 ani) și Ginevra.

 

În 1937, tânăra l-a părăsit pe Mitchell pentru omul de afaceri John T. Pirie Jr, pe care îl cunoscuse în timpul unei vânători exclusiviste de vulpi, bărbatul fiind moștenitorul unui retailer foarte bogat din Chicago. În timpul vânătorii, John Taylor Pirie Jr. a căzut de pe cal, s-a accidentat, iar Ginevra a stat alături de el până la sosirea ambulanței, a urcat și ea în mașină și a rămas cu el pentru tot restul vieții.

Anul următor, în 1938, tânăra l-a văzut pe Fitzgerald pentru ultima oară la Hollywood, în California. “A fost prima fată pe care am iubit-o vreodată și am evitat să o văd până în acest moment pentru a păstra iluzia perfectă”, i-a mărturisit scriitorul fiicei sale, Scottie, cu puțin timp înainte de a merge la întâlnirea cu Ginevra.

La doi ani dupã moartea lui Scott, în 1940, fiica acestuia i-a trimis Ginevrei scrisorile pe care Fitzgerald le primise de la ea în 1916.

Ginevra King s-a căsătorit cu John Pirie în 1942, și-a educat cu multă atenție copiii, s-a ocupat de acte de binefacere și, mai târziu, s-a implicat în sprijinirea American Cancer Society. A murit în 1980, la vârsta de 82 de ani, la Charleston, în Carolina de Sud, fiind înmormântată în cimitirul din Lake Forest.

 

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *