La Goulue, regina din Montmartre. Vedeta de la Moulin Rouge a ajuns să vândă alune și țigări la un colț de stradă

La Goulue a fost numele de scenă al Louisei Weber, născută pe 12 iulie 1866. Despre copilăria viitoarei vedete de la Moulin Rouge se știe foarte puțin, dar se pare că Louise s-a născut într-o familie de evrei din Alsacia care s-a mutat la un moment dat în Clichy, Hauts-de-Seine, lângă Paris. Mama ei lucra într-o spălătorie, iar fetița lua fără știrea mamei hainele scumpe și frumoase pe care clienții le aduceau la spălătorie și le proba, închipuindu-și că este actriță sau dansatoare pe o scenă celebră. La vârsta de 16 ani, adolescenta lucra cu mama ei la spălătorie, dar seara se furișa într-o sală de dans din cartier îmbrăcată în rochiile “împrumutate” ale clientelor.

Louise a început să danseze în cluburi mici din jurul Parisului și a devenit rapid cunoscută, fiind admirată atât pentru abilitățile ei de dans, cât și pentru comportamentul ei fermecător și îndrăzneț. Avea obiceiul să își încânte publicul de sex masculin rotindu-se și lăsând să se dezvăluie de sub rochiile învolburate o inimioară roșie brodată pe lenjeria intimă, fiind poreclită cu afecțiune La Goulue. În Montmartre l-a întâlnit pe pictorul Pierre-Auguste Renoir, care i-a făcut cunoștință cu un grup de tinere modele care câștigau mici sume de bani în plus pozând pentru pictorii și fotografii tineri din cartier. Achille Delmaet, soțul Mariei Juliette Louvet (care avea să devină amanta lui Louis al II-lea, Prinț de Monaco) va deveni un fotograf faimos după ce a făcut multe fotografii nud cu La Goulue.

Louise Weber a fost protejata lui Jacques Renaudin, un comerciant de vin care dansa în timpul liber sub numele de scenă Valentin le Désossé și a devenit partenera acestuia. Cuplul a dansat la evenimentul de deshidere al renumitului cabaret Moulin Rouge din Montmartre, interpretând o formă timpurie a cancan-ului cunoscut atunci sub numele de chahut. Cei doi au devenit imediat vedete, dar Louise a fost adevăratul star, mai ales din cauza  comportamentului ei scandalos. Într-o seară la Jardin de Paris, i s-a adresat direct prințului de Wales, viitorul rege Edward al VII-lea, care era printre spectatori: „Hei, Țara Galilor! Plătești șampania! Tu sărbătorești aici sau te-a invitat mama ta?” Numele La Goulue a devenit sinonim cu can-can-ul, ea era cea mai bine plătită dansatoare a epocii și a devenit unul dintre modelele preferate ale lui Henri de Toulouse-Lautrec. Prietena ei în această perioadă a fost La Môme Fromage (The Cheesy Girl), o altă dansatoare celebră de cancan de la Moulin Rouge.

După ce a obținut faimă și avere, Louise a decis să se despartă de Moulin Rouge în 1895 și să înceapă o carieră pe cont propriu. A investit o sumă considerabilă de bani într-un spectacol itinerant, fanii ei au rămas fideli cabaretului Moulin Rouge, iar aventura ei s-a transformat într-un eșec sumbru. După încheierea fără succes a caravanei, La Goulue a dispărut din ochii publicului.

A avut un fiu numit Simon Victor, cu tată necunoscut, deși Louise spunea că partenerul ei este un prinț. Pe 10 mai 1900, la primăria din arondismentul 18 din Paris, s-a căsătorit cu scamatorul Joseph-Nicolas Droxler și a începu să lucreze cu acesta la circ, încercând o carieră de dresoare de lei.

Louise a avut angajamente la diverse circuri până în 1907, când ea și soțul ei au fost atacați de animale, așa că a renunțat la dresura de lei și a reapărut ca actriță jucând în diverse teatre mici. Soțul ei, Joseph-Nicolas Droxler, a murit în 1914, în timpul războiului, iar fiul ei, Simon-Victor, avea să moară în 1923, la vârsta de 27 de ani.

Aceste încercări au adus-o într-o situație din care nu mai reușește să-și revină. Suferind de depresie, a început să bea mult și și-a risipit mica avere pe care o acumulase până atunci.

Alcoolică și săracă, La Goulue s-a întors la Paris în 1928. Ca să-și câștige existența vindea alune, țigări și chibrituri la un colț de stradă, chiar lângă Moulin Rouge. Puțini au recunoscut-o acum pe fosta regină din Montmartre, care devenise supraponderală și răutăcioasă. A murit un an mai târziu, pe 30 ianuarie 1929, la vârsta de 62 de ani, în arondismentul 10 din Paris și a fost înmormântată în Cimetière de Pantin, dar în 1992 rămășițele ei au fost transferate la Cimetière de Montmartre, la cererea primarul Jacques Chirac.

Galerie foto:

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *