Laura și Francesco Petrarca, iubirea supremă. Laura a murit în timpul epidemiei de ciumă, iar poetul a fugit din focarele bolii găsindu-și refugiul lângă Padova

Francesco Petrarca s-a născut pe 20 iulie 1304 în Incisa in Val d’Arno, în apropiere de Arezzo, fiind fiul notarului Pietro di ser Parenzo care fusese exilat din Florența din motive politice. După copilăria petrecută în Toscana, în 1311 familia s-a mutat la Carpentras, în Franța, aproape de orașul Avignon, unde notarul spera să obțină o slujbă la curtea papală care își avea sediul în Avignon.

Tânărul Francesco este trimis la Montpellier, apoi la Bologna pentru a studia Dreptul civil, dar după moartea tatălui, Petrarca se întoarce la Avignon, unde intră în serviciul Bisericii.

Pe 6 aprilie 1327, poetul o întâlnește în biserica Sainte Claire din Avignon pentru prima dată pe Laura al cărei nume era probabil Laure de Noves și se îndrăgostește de ea. Este posibil ca această tânără să fi fost deja soția contelui Hugues de Sade, un înaintaș al marchizului de Sade. În orice caz, există puține informații precise cu privire la Laura, cu excepția celor din opera poetului care scrie despre ea că este minunată și că are o purtare modestă și demnă.

Laura și Petraca nu au avut multe contacte personale, cel mai probabil ea l-a refuzat pentru că era deja căsătorită.

blankÎn jurul anului 1330 Francesco a devenit capelanul cardinalului Giovanni Colonna, care făcea parte din ilustra și influenta familie de nobili din Roma în perioada medievală. Însoțindu-l pe cardinal, Petrarca face numeroase călătorii prin Italia, Franța, Olanda și Germania.

În paralel este unul dintre inițiatorii campaniei pentru întoarcerea sediului pontifical de la Avignon la Roma. Ajuns la Napoli, intră sub patronajul regelui Robert d’Anjou, organizează manifestări literare în cadrul cărora citește din poemul său “Africa” și își câștigă prestigiul de expert în artă și literatură, iar pe 8 aprilie 1341 senatorul Orso dell’Anguillara îl încoronează ca “Magnus poeta et historicus”.blank

Doi ani mai târziu, în 1343, aflat în trecere prin Verona, descoperă primele 16 cărți ale Epistolelor lui Cicero adresate lui Atticus și Brutus Albinus.

Pe 19 mai 1348, pe când se afla în Parma, află vestea morții Laurei, cel mai probabil din cauza marii epidemii de ciumă care bântuia în Europa.

Între 1353 și 1356 Petrarca trăiește în Milano, fiind oaspetele lui Giovanni Visconti, arhiepiscop și conducător al orașului. De aici pleacă, fugind din focarele epidemiei de ciumă, și călătorește între anii 1361 – 1374 în Padova, Veneția și Arquà.

blankCariera sa în Biserică nu i-a permis să se căsătorească, dar cercetătorii spun că poetul a avut doi copii cu o femeie a cărei identitate nu este cunoscută. Fiul său, Giovanni, s-a născut în 1337, iar fiica, numită Francesca, s-a născut în 1343, ambii copii fiind recunoscuți de Petrarca.

Despre Giovanni se știe că a murit de ciumă în 1361. În același an, poetul a fost numit în consiliul episcopal al orașului Monselice, aflat lângă Padova, și tot în 1361 fiica sa, Francesca, s-a căsătorit cu Francescuolo da Brossano, care mai târziu a fost numit executor al testamentului lui Petrarca. Francesca și familia ei au locuit cu poetul în Veneția timp de cinci ani, din 1362 până în 1367, la Palazzo Molina, deși el a continuat să călătorească în acea perioadă.blank

În jurul anului 1368, Petrarca, fiica sa, Francesca, și familia acesteia s-au mutat în micul oraș Arquà, aflat lângă Padova.

Scriitorul moare pe 19 iulie 1374, la vârsta de 70 de ani, și va fi înmormântat în curtea casei parohiale din oraș. Mai târziu osemintele sale au fost transferate într-un cavou de marmură aflat lângă biserică.

Medicii anatomo-patologi de la Universitatea din Padova au deschis mormântul lui Petrarca în aprilie 2004, în speranță că, după caracteristicile craniului, vor putea genera un portret computerizat al poetului. Dar analizele au demonstrat că craniul aflat în criptă aparținea unei femei decedate în aceeași perioadă. Cercetătorii sunt destul de siguri că trupul din mormânt este cel al lui poetului datorită faptului că scheletul prezintă urme ale rănilor menționate de Petrarca în scrierile sale.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *