Matryona (Maria) Grigorievna Rasputina s-a născut pe 27 martie 1898 în satul siberian Pokrovskoye din Tobolsk și a fost fiica lui Grigori Rasputin și a Praskovyei Fyodorovna Dubrovina. În septembrie 1910, fata a plecat la Kazan, unde a făcut gimnaziul, apoi s-a mutat la Sankt Petersburg, unde prenumele ei a fost schimbat în Maria. Călugărul Rasputin le luase pe ambele sale fiice, Maria și Varvara, să locuiască cu el în capitală, în speranța de a le transforma în “doamne”, în timp ce fiul cel mare, Dmitri, a rămas în satul Pokrovskoye.
Grigori a încercat să le înscrie pe fete la Institutul Smolny, prima instituție de învățământ pentru domnișoarele nobile din Rusia, care funcționa sub patronajul personal al împărătesei Rusiei, dar, din cauza descendenței obscure, acestea nu au fost primite, astfel că tatăl le-a înscris în octombrie 1913 la școala particulară Steblin-Kamensky.
Călugărul a locuit, împreună cu Maria și Varvara, într-un apartament cu cinci camere aflat pe Strada Gorochovaia 64, lângă gara Țarskoe, fiind îngrijiți de o menajeră și de nepoata acesteia.
În timpul Primului Război Mondial, Maria a fost pentru scurt timp logodită cu un ofițer georgian pe nume Pankhadze care, datorită intervenției lui Rasputin la familia imperială, nu a fost trimis pe front și și-a făcut serviciul militar în batalioanele de rezervă din Sankt Petersburg. Nu se știe cum s-au despărțit cei doi, dar evenimentele aveau să se precipite pentru familia lui Rasputin în scurt timp, iar despre soarta logodnicului nu s-a mai aflat nimic.
Extrem de influent la curte datorită reputației sale de vindecător, călugărul era considerat primejdios pentru soarta imperiului, astfel încât mai mulți nobili l-au momit în palatul prințului Felix Iusupov.
Rasputin a fost servit cu cozonac și cu vin în care fusese pusă o anumită cantitate de cianură, dar, conform poveștilor spuse după moartea sa, nu a fost afectat de otravă. Hotărât să-și ducă la îndeplinire planul, Iusupov a luat un revolver cu care l-a împușcat pe bărbat în piept.
Călugărul s-a repezit împleticit către poarta palatului, amenințând că-i va denunța țarinei pe conspiratori. Un alt glonț l-a nimerit pe fugar, apoi Rasputin s-a prăbușit în zăpadă. Urmăritorii l-au lovit cu bâtele și după aceea l-au aruncat în râul Neva, trupul său fiind recuperate după trei zile. Fiicele lui au fost cele care au anunțat dispariția și tot ele au identificat o gheată aflată pe parapetul podului Bolshoy Petrovsky ca fiind a tatălui lor.
Mai târziu, în cărțile pe care le-a publicat, Maria Rasputina a menționat că ucigașul călugărului, contele Felix Yusupov, ar fi fost homosexual și și-ar fi dorit o relație cu tatăl ei, motivul crimei fiind refuzul acestuia din urmă.
Nu se știe dacă cele două fiice ale lui Rasputin au fost prezente la înmormântarea lui Grigori Rasputin care a fost înhumat, la dorința expresă a țarinei, în grădina contesei Vyrubova, lângă Palatul Alexander, dar Maria a susținut că a fost de față la ceremonie. După crimă, ambele surori au primit câte o indemnizație de 50.000 de ruble de la familia imperială, iar în aprilie 1917, în toiul Revoluției bolșevice, fetele au fost închise în Palatul Tauride și anchetate de ofițerii Armatei roșii.
Pe 5 octombrie 1917 Maria s-a căsătorit cu Boris Soloviev, fiul lui Nikolai Soloviev, trezorierul Sfântului Sinod și unul dintre admiratorii tatălui ei, dar după căderea guvernului provizoriu situația lor a devenit incertă.
În primăvara anului 1918, Boris și Maria au fugit la mama ei, în Tobolsk, apoi s-au mutat la Vladivostok, unde au locuit timp de aproape un an. Boris a fost arestat de Armata Albă fiind suspectat de înșelăciune și trădare și a fost trimis la Chita, un oraș din Zabaykalsky Krai, iar Maria a fost supusă mai multor interogatorii, fiind întrebată dacă știe ceva despre bijuteriile dispărute ale familiei Romanov.
În 1920 s-a născut Tatyana, prima fiică a cuplului, și după câteva luni Boris și Maria au reușit să fugă din Rusia cu un vapor. S-au stabilit inițial la Praga, unde au deschis un restaurant cu specific rusesc, dar afacerile au mers prost, așa că s-au mutat la Viena. Cea de-a doua lor fiică s-a născut în 1922 la Baden, în Austria. Maria Rasputina a luat apoi lecții de dans la Berlin și a avut o aventură cu Aron Simanovich, un fost prieten al tatălui ei.
După câteva luni s-a mutat împreună cu soțul și cu cele două fiice la Paris. Boris a lucrat la o fabrică de săpun ca portar de noapte, apoi la o spălătorie de mașini, dar a murit de tuberculoză în iulie 1926, iar Mariei i s-a oferit un post de dansatoare de cabaret datorită numelui ei extrem de cunoscut în epocă, deși nu avea vreun mare talent artistic. În această perioadă a aflat că sora mai mică, Varvara, murise din motive necunoscute la Moscova.
În 1928, când contele Felix Yusupov, ucigașul călugărului Rasputin, aflat și el la Paris, și-a publicat memoriile în care oferea detalii despre circumstanțele morții tatălui ei, Maria l-a dat în judecată, cerându-i daune de 800.000 de dolari. Cererea a fost însă respinsă în instanță, pentru că tribunalul francez a decis că nu are jurisdicție asupra unei crime politice care a avut loc în Rusia. Un an mai târziu, în 1929, Maria avea să publice prima carte despre tatăl ei: “Rasputin cel real”. În același an s-a angajat la Busch Circus, unde trebuia să danseze într-un spectacol care reda “tragedia vieții și a morții tatălui său”.
Ziarul „Neues Wiener Journal” publica în 1933 o interesantă convorbire cu Maria Grigorievna Rasputina.
— Voi vorbi despre tatăl meu, nu ca atracţie, ca un subiect senzaţional, ci pentru a restabili adevărul. Rasputin era un credincios fanatic, iubindu-şi ţara cu convingere şi purtând o mare admiraţie pentru familia imperială. El a ajuns în stima Curţii tocmai datorită faptului că a demascat o acţiune conspirativă îndreptată contra ţarului. De atunci a rămas un devotat sfetnic al tronului, fiindcă împăratul şi împărăteasa şi-au dat seama că se află în faţa unei inteligeţe vii şi a unui suflet înţelegător.
Parcă-mi revăd copilăria în casa noastră din Petrograd, pe strada Gorochovscaia 04. Tatăl meu era bun cu toată lumea şi ajuta larg pe cei în suferinţă. Din cauză însă că s-a ridicat din popor, a găsit mulţi duşmani mai ales printre nobili. Aceştia l-au poreclit “diavolul sfânt” şi au scornit pe seama lui tot felul de poveşti răutăcioase.
Se spunea că Rasputin este geniul rău al Curţii, că el taie şi spânzură, că el e adevăratul despot. În realitate însă, tatăl meu n-avea o asemenea influenţă la Palat, dovada cea mai bună fiind faptul că trăia foarte modest.
Se mai spunea că Rasputin e amantul ţarinei. Este o minciună grosolană! Rasputin n-a fost decât un devotat servitor al suveranei. De altfel, toate isprăvile sadice puse în sarcina tatălui meu sunt pure fantazii de romane senzaţionale”.
În ianuarie 1933, femeia a primit un contract la Cirque d’hiver, perioadă în care s-a ocupat de dresură de ponei, un an mai târziu se afla la Londra cu o trupă de circ ambulant, iar la începutul lui 1935 a plecat în Statele Unite, primind un angajament la Hagenbeck-Wallace Circus, o companie cu sediul în Indiana. Trupa a făcut turnee pe teritoriul întregii Americi și Maria a devenit îmblânzitoare de lei, fiind numită pe afișe “fiica celebrului călugăr nebun ale cărui fapte în Rusia au uimit lumea”.
Câteva luni mai târziu, femeia a devenit subiectul ziarelor de senzație, inclusiv al presei românești. Cotidianul Opinia relata: “Un nou caz de răpire misterioasă a provocat mare senzaţie in America. Cazul s-a întâmplat în oraşul Peru din statul Indiana (Statele Unite) şi victima este Maria Grigorevna Rasputin, fiica faimosului călugăr din vremea Rusiei ţariste.
Iată cum s-a săvârşit răpirea: Maria Rasputina era angajată la cel mai mare circ american, unde apărea ca hipnotizatoare şi dresoare de lei. Circul se afla în turneu în oraşul Peru. Acolo, fiica lui Rasputin a primit o scrisoare cu o semnătură indescifrabilă deasupra unui pumnal. Scrisoarea o înştiinţa ca dânsa trebuie să ispăşiască păcatele tatălui ei.
Maria Rasputin a arătat scrisoarea directorului de circ şi s-a adresat şi autorităţilor, însă toată lumea era de părere că este vorba de o farsă.
În ziua de 26 martie însă, fiica celebrului călugăr rus a dispărut. Ea fusese în vizită la o prietenă şi când a ieşit de acolo, s-a urcat într-un automobil roşu, care se afla în colţul străzii. Şoferul era probabil unul din membrii bandei de gangsteri care a pus la cale răpirea.
A doua zi s-a primit altă scrisoare cu aceeaşi semnătură şi semnul pumnalului, prin care gangsterii cer suma de 50 mii dolari, adică 5 milioane lei, ca preţ de răscumpărare, de la directorul circului. În caz contrar, prizoniera va fi ucisă.
Cu prilejul acestei întâmplări, ziarele americane au publicat amănunte interesante despre viaţa Mariei Rasputina. Ea a rezultat din căsătoria lui Grigorie Rasputin, pe care acesta a încheiat-o cu o anume Crascovna Feodorovna, înainte de a căpăta cunoscuta faimă în Rusia.
Când fiica lui a împlinit 32 de ani, Rasputin, care avea atunci o influenţă extraordinară la curtea din Petersburg, a obligat pe ofiţerul Boris Soloviev din garda imperială, om bogat şi nobil, să se căsătorească cu Maria, din ordinul ţarului. Maria Rasputina a fost introdusă astfel în cele mai înalte cercuri din Rusia,
După asasinarea lui Rasputin şi izbucnirea revoluţiei, Maria şi soţul ei, trecând prin peripeţii periculoase, au reuşit să plece cu un vapor din Odessa şi să ajungi la Paris. Acolo, ofiţerul Soloviev s-a îmbolnăvit şi a murit.
Maria Rasputin a cunoscut atunci toată drama vieţii de emigrant. Erau zile când n-avea ce mânca şi n-avea unde dormi. În cele din urmă a reuşit să plece la New- York, servind ca chelneriţă pe vapor.
În America, un profesor de ştiinţe oculte a descoperit că Maria Rasputia a moştenit de la tatăl ei puterea hipnotică. Astfel ea a devenit hipnotizatoare şi apoi îmblânzitoare de animale sălbatice.
Angajată la circ, Maria apărea în fiecare seară cu cei opt lei pe care-i dresase. Fiind fiica lui Rasputin, americanii au știut să-i facă o reclamă zgomotoasă şi, în felul acesta, Maria a ajuns bogată şi cunoscută.
De aceea răpirea ei a provocat enormă senzaţie. S-au întreprins cercetări intense pentru descoperirea gangsterilor, dar până acum nu s-a obţinut nici un rezultat”.
În 1938, celor două fiice pe care Maria le avea cu Boris și care rămăseseră în Europa li s-a refuzat intrarea în Statele Unite și ei i s-a impus să părăsească țara în termen de 90 de zile, dar nu a fost găsită de autorități pentru a fi expulzată. În martie 1940, Rasputina s-a căsătorit cu Gregory Bernadsky, un prieten din copilărie și fost ofițer al Armatei Albe, care locuia la Miami. Cuplul a divorțat în 1946, dar între timp femeia devenise cetățean american.
Maria nu a avut însă deloc o viață lipsită de griji, situația ei materială devenise între timp extrem de precară, așa că a fost nevoită să se angajeze într-o fabrică din Miami și apoi la un șantier naval din Los Angeles. A lucrat apoi în diverse fabrici de armament ca muncitoare până în 1955, când nu a mai putut face muncă fizică din cauza vârstei înaintate, dar s-a întreținut muncind ca infirmieră într-un spital, oferind lecții de limba rusă și servicii de îngrijire pentru persoane vârstnice.
În 1968, a pretins că are puteri paranormale, a spus chiar că Pat Nixon, soția președintelui Richard Nixon, a vizitat-o în vis și i-a transmis diverse mesaje și a încercat să își construiacă o carieră de clarvăzătoare. Ca o curiozitate, Maria avea doi câini de companie pe care i-a numit Youssou și Pov, după numele asasinului tatălui ei, Felix Yusupov. În ultimii ani ai vieții, femeia a locuit în Los Angeles, trăind din ajutor social. A murit pe 27 septembrie 1977, la vârsta de 79 de ani, și a fost înmormântată în cimitirul Angelus-Rosedale.
