HomeLocuri de povesteNecropole și cimitire faimoaseMisterul vieții și al morții Cleopatrei

Misterul vieții și al morții Cleopatrei

DS TW

Cleopatra s-a născut în anul 69 î.Hr., a fost fiica regelui Ptolemeu al XII-lea și a unei femei al cărei nume istoria nu l-a reținut și a avut mai mulți frați, dintre care sunt consemnați Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu al XIV-lea și cel puțin o soră, Arsinoe. După ce tatăl ei a fost ucis, tânăra de 17 ani a urcat pe tron în același timp fratele mai mare, domnind împreună în Egipt.

Deși frumoasa regină nu avea sânge egiptean, a fost singura din familie care a învățat limba vorbită de localnici și, pentru a-și spori influența asupra poporului, s-a autoproclamat fiică a lui Ra, zeul soarelui, și fiică a zeiței Isis.

Cleopatra a fost considerată cea mai frumoasă femeie din lume, s-a spus că nu purta niciodată bijuterii, că vorbea șapte limbi străine (după alte surse 15 sau 20) și că primise o educație aleasă. Tutorele ei a fost Philostratos, de la care a învățat oratoria și filozofia, fiind instuită la Musaeum, instituție fondată de Ptolemeu I Soter, casă a muzicii și a poeziei, școală de filosofie și bibliotecă în același timp. În scurt timp, regina a avut neînțelegeri atât cu fratele, cât și cu sora ei, Arsinoe, ceea ce a dus la declanșarea unui război civil.

În momentul în care suverana se pregătea să-și atace fratele, având susținerea unei armate formate din arabi, romanii au ajuns în Egipt. Generalul Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, fugise aici căutând adăpost, însă a fost ucis de oamenii lui Ptolemeu al XIII-lea (în anul 47 î.Hr.).

Iulius Cezar a ajuns la scurt timp după acest eveniment în Alexandria și, după ce a aflat că dușmanul lui a murit, a decis să restabilească ordinea în țară. Cleopatra, încercând să-i intre în grații, s-a prezentat la palatul regal să-și prezinte omagiile și se spune că i-a fost dusă lui Cezar înfășurată într-un covor, ca un dar de preț. Astfel a reușit să-i atragă atenția liderului roman, care, impresionat de frumusețea ei, a fost de acord să participe la războiul egiptean de partea reginei. Tânăra a ieșit învingătoare din conflictul intern, continuându-și domnia alături de celălalt frate, Ptolemeu al XIV-lea.

Sora lor, Arsinoe, care fusese aliata fratelui cel mare în luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar și închisă apoi într-un templu, unde a trăit până în anul 41 î.Hr., când a fost executată din ordinul lui Marc Antoniu.

În iunie 47 î.Hr., în timp ce se afla la Roma, Cleopatra a adus pe lume un fiu pe care l-a botezat Cezarion, “micul Cezar”, dar după ce împăratul roman a fost asasinat în martie 44 î.Hr., regina s-a întors în Egipt. La scurt timp, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit chiar de ea, iar fiul lui Cezar a devenit codomnitor sub numele Ptolemeu Cezarion al Egiptului.

După asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a trecut printr-un război civil, oprit temporar în 43 î.Hr., odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar, generalul Marc Antoniu și Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administrația provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor că ar fi fost susținătoarea adversarilor lui.

Regina își dorea să-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar, de aceea a decis să se înfățișeze în fața lui într-o barjă, costumată în Venus, zeița iubirii la romani, a reușit astfel să-l seducă pe general și s-a întors cu el la Alexandria, petrecându-și iarna împreună.

Un an mai târziu, în anul 40 î.Hr., Marc Antoniu a revenit la Roma și s-a căsătorit cu Octavia, sora lui Octavian, în încercarea de a repara relațiile din cadrul triumviratului, care erau într-o continuă deteriorare. La trei ani după nuntă, generalul s-a despărțit de Octavia și a plecat spre est, plănuind să se întâlnească cu Cleopatra în Siria. În timpul în care cei doi fuseseră separați, Cleopatra a adus pe lume doi gemeni, un băiat, Alexander Helios, și o fată, Cleopatra a VIII-a Selene, iar în august sau septembrie 36 î.Hr. a mai adus pe lume un copil, pe Ptolemeu Philadelphus.

Pentru a se răzbuna pentru umilirea surorii sale, împăratul Octavian i-a declarat război Cleopatrei, iar pe 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, regina și-a încălcat angajamentul pe care îl făcuse față de Marc Antoniu și a plecat spre Egipt cu 60 dintre vasele ei. Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele inamice și a urmat-o, iar flota rămasă s-a predat armatelor lui Octavian. O săptămână mai târziu, forțele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.

Imediat după această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu, Marc Antoniu a fost înștiințat că regina a murit și, răpus de durere, s-a înjunghiat. Legenda spune că, înainte de a muri, a fost informat că, de fapt, Cleopatra este încă în viață și a cerut să fie transportat la locul ei de refugiu, implorând-o să facă pace cu Octavian, apoi a murit în brațele ei.

Sosirea triumfală a legiunilor conduse de Octavian a determinat-o pe Cleopatra să găsească o cale de a-și asigura supraviețuirea și a încercat să-l seducă pe noul lider al Romei, însă acesta a rezistat farmecelor ei. Alexandria a fost curând cucerită de romani, care au înconjurat mausoleul în care se afla frumoasa femeie, iar regina, când a aflat că va fi trimisă în lanțuri la Roma, a decis să se pregătească pentru moarte. S-a îmbrăcat în cele mai bune haine, și-a scris testamentul cerând să fie înmormântată alături de Marc Antoniu și l-a lăsat la conducerea Egiptului pe fiul ei, Cezarion, care urma să domnească sub numele Ptolemeu al XV-lea.

Regina s-a sinucis pe 12 august 30 î.Hr., la vârsta de 39 de ani, probabil lăsându-se atacată de vipere (sau cobre, după alte versiuni), iar trupul i-a fost îngropat alături de cel al lui Marc Antoniu, pe țărmul Mării Mediterane. După scurt timp Octavian l-a executat pe fiul cel mare al defunctei, a anexat Egiptul și a folosit averea suveranei pentru a-și plăti mercenarii.

Legenda spune că împăratul roman i-a luat pe cei trei copii ai Cleopatrei și ai lui Marc Aureliu, Alexander Helios, Cleopatra Selene și Ptolemeu Philadelphus, și i-a dus la Roma. Octavian și-a sărbătorit triumful plimbându-i pe orfani încătușați în lanțuri de aur pe străzi, însă lanțurile erau atât de grele încât copiii nu puteau merge, ceea ce a stârnit reacții de empatie pentru drama sărmanilor prizonieri.

Octavian i-ar fi dat apoi pe cei trei în grijă Octaviei Minor, fosta soție a tatălui lor. Despre Cleopatra Selene se știe că a supraviețuit până la vârsta de 35 de ani și a fost căsătorită cu Juba din Mauretania, un rege supus Imperiului Roman, devenind astfel regină a Mauretaniei, provincie romană din Africa de Nord. Despre fratele ei geamăn, Helios, nu există mărturii istorice, ceea ce poate însemna că a murit înainte de a ajunge la maturitate. Ultimul fiu al Cleopatrei, Ptolemeu Philadelphus, ar fi supraviețuit până la vârsta adultă, dar nu există informații despre destinul său ulterior.

 

DS TW
No comments

leave a comment