Moartea dramatică a ducesei Sophie în incendiul de la Bazar de la Charité. Cele 126 de victime nu au avut nicio șansă de scăpare

Sophie Charlotte Augustine de Bavaria s-a născut pe 23 februarie 1847 la Castelul Possenhofen, fiind fiica Ducelui Maximilian Joseph de Bavaria și a Prințesei Ludovika de Bavaria, al nouălea copil din cei zece ai familiei, sora împărătesei Sisi a Austriei, a reginei Maria Sofia a celor Două Sicilii și a Helenei, prințesă de Thurn și Taxis.
Tânăra s-a logodit cu vărul ei, regele Ludwig al II-lea al Bavariei, dar, după mai multe amânări ale căsătoriei, Ludwig a rupt logodna în octombrie 1867.
Prințesa a mers apoi să locuiască la mătușa sa, Amalie Auguste, în Saxonia, și aici l-a întâlnit pe Ferdinand d’Orléans, cu care s-a căsătorit pe 28 septembrie 1868 la Castelul Possenhofen.
Cei doi s-au stabilit la Londra, unde Sophie Charlotte a născut primul lor copil, pe prințesa Louise d’Orléans, apoi pe Emanuel, Duce de Vendôme.
Ajunsă la vârsta de 40 de ani, Sophie începe o relație cu un medic căsătorit. Este atât de îndrăgostită încât se gândește să-și părăsească soțul și copiii adolescenți. Cei doi amanți vor să fugă în Elveția, dar soția medicului creează un scandal și cuplul trebuie să se despartă.
La sfatul fratelui ducesei, aceasta este internată de soțul ei în sanatoriul doctorului Kraft-Ebing, aflat în Mariagrün lângă Graz, în Austria, fiind tratată de medicul Richard von Krafft-Ebing, specialist în tulburări sexuale. După cinci luni de tratament, Sophie s-a reîntors la soțul ei în Mentelberg, și-a reluat viața de familie și a început să se implice în misiuni de caritate.
Ca și cum ar fi avut o presimțire, ducesa și-a redactat testamentul pe 4 octombrie 1896. Sophie avea să moară în incendiul devastator de la Bazar de la Charité din Paris, pe 4 mai 1897, ca o adevărată eroină. Se afla la evenimentul anual de caritate organizat de aristocrația catolică franceză din Paris pentru a strânge fonduri pentru săraci când a izbucnit focul. În acea după-amiază nunțiul apostolic Eugenio Clari vizitase târgul și îl binecuvântase, iar evenimentul adunase cam 1200 de vizitatori.
În jurul orei 4 ducesa Sophie, care prezida standul călugărițelor dominicane, a simțit miros de ars și i-a șoptit uneia dintre vecinele ei, doamna Belin: “Mă sufoc”. Aceasta i-a răspuns: “Dacă ar izbucni un incendiu, ar fi groaznic”.
Nu după mult timp, s-a întâmplat cumplita tragedie. Focul a pornit de la o lampă de proiecție cinematografică, mai întâi a luat foc o perdea, apoi focul s-a întins la structura de lemn a hangarului în care era organizat evenimentul și a cuprins acoperișul din carton gudronat. Oamenii au intrat în panică și încercau disperați să se salveze, dar, așa cum se întâmplă în astfel de tragedii, s-au produs busculade, unii au căzut și nu s-au mai putut ridica, în timp ce erau călcați pur și simplu în picioare de cei care încercau să fugă.
Ducesa Sophie a refuzat să iasă din incinta bazarului, insistând ca vânzătoarele și călugărițele care lucrau alături de ea să fie salvate primele. O călugăriță care a scăpat cu viață din incendiu a povestit că a văzut-o pe ducesă îngenunchind și începând să se roage în timp ce flăcările o înconjurau și a auzit-o spunând: “Mai întâi tinerii, apoi vizitatorii”. Apoi a adăugat: „Fugiți! Nu vă faceți griji pentru mine, voi fi ultima care va pleca”.
La doar un sfert de oră de la izbucnirea focului, hangarul în care fusese bazarul de caritate se transformase într-un morman de grinzi de lemn carbonizate, sub care erau zeci de cadavre. Printre cele 126 de victime s-au aflat șase călugărițe, șase copii, un medic, pictorița Camille Moreau-Nélaton, multe femei din aristocrația franceză. În urma dezastrului, un binefăcător anonim a donat 937.438 de franci pentru scopurile caritabile pentru care fusese organizat bazarul, echivalentul sumelor adunate cu un an înainte.
La câteva zile după tragedie, sora lui Sophie, Sissi, împărăteasa Austriei, a prezis: „cu toții vom muri de moarte violentă”.
Corpul ducesei Sophie de Alençon se odihnește în capela regală din Dreux. Celebra statuie culcată a ducesei care se află în Muzeul de Artă din oraș este opera sculptorului Louis-Ernest Barrias. Pe locul dezastrului de la Bazar de la Charité a fost construită în anul 1900 capela Notre-Dame-de-Consolation.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *