HomeVizionariiScriitoriPrințul Antioh Cantemir, primul poet rus de tip occidental

Prințul Antioh Cantemir, primul poet rus de tip occidental

DS TW
Antioh Dimitrievici Cantemir s-a născut pe 10 septembrie 1709 la Constantinopol și a fost fiul cel mic al domnitorului Dimitrie Cantemir și al doamnei Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino, primind numele unchiului patern, Antioh, cel care a înființat, în timpul domniei sale, Academia domnească din Iași, în februarie 1707.
Primul dascăl al copilului a fost tatăl său, apoi a fost instruit de Atanasie Condoidi, profesor de greacă, latină și italiană, de germanul Johann G. Vockerodt și mai târziu de Ivan I. Ilinski, care i-a predat limba și literatura rusă și latina.
Adolescentul cunoștea foarte bine greaca, turca, latina, italiana, rusa, franceza și engleza. A studiat după aceea matematica cu Daniel Bernoulli la Sankt Petersburg și cu Georg Bernhard Bilfinger, Bayer și Gross la Academia de Științe din Rusia, iar mai târziu, când a ajuns la Paris, l-a cunoscut bine pe Voltaire.

Prin anul 1731, în timp ce se afla la Londra, a studiat operele lui Descartes, Newton, Leibniz și Maupertuis și a avut relații apropiate cu comunitatea științifică a epocii, corespondând cu savanți ca Bernoulli și Euler.
Antioh Cantemir a fost ambasador al Imperiului Rus la Londra în 1732 și la Paris în 1738. Diplomatul a fost numit consilier secret al împărătesei Ana, titlu pe care îl deținuse și tatăl său, Dimitrie, care fusese consilier secret al țarului Petru cel Mare.

Antioh a fost unul dintre inițiatorii clasicismului în literatura rusă și a militat pentru progresul științei și al culturii de pe pozițiile iluminismului. Cărturarul a sprijinit publicarea în engleză și franceză a celebrei opere a tatălui său, “Istoria Imperiului Otoman”, ducând el însuși manuscrisul în Occident.
Antioh Cantemir a murit pe 11 aprilie 1744, la vârsta de 35 de ani, de pleurezie sau tuberculoză, în timp ce se afla la Paris. Osemintele prinţului ar fi trebuit să fie repatriate pe cheltuiala statului la Moscova, dar abia în toamna anului 1745, la insistenţele şi pe cheltuiala Mariei Cantemir, sora lui, rămăşiţele pământeşti au ajuns în Rusia şi au fost depuse în cripta familiei, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ctitoria tatălui său, aflată în curtea mănăstirii grecești „Sfântul Nicolae” din Moscova, îndeplinindu-i-se astfel ultima dorinţă.
La începutul anului 1935, biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost demolată ca urmare a lucrărilor de construcție a metroului și cu această ocazie s-a aflat că acolo erau înmormântați Dimitrie Cantemir, Casandra Cantemir, prima soție a domnitorului, și Antioh. În urma unor negocieri diplomatice, la mijlocul lunii iunie 1935, în portul Constanţa a sosit de la Odesa vasul “Prinţesa Maria”, care aducea sicriul de aramă cu rămăşiţele pământeşti ale lui Dimitrie Cantemir și piatra sa funerară, printre cei care au primit transportul aflându-se Nicolae Titulescu şi Nicolae Iorga. Rămășițele fiului domnitorului, Antioh Cantemir, nu au ajuns în România, dar nici nu se știe unde se află, explicația diplomaților ruși fiind la acel moment că osemintele lui aparțin patrimoniului istoric al Rusiei, țară al cărei ambasador fusese.
DS TW
No comments

leave a comment