Radu Tudoran, Toate pânzele sus! Scriitorul a fost în dizgrația regimului comunist până când publicul i-a recunoscut valoarea

Radu Tudoran s-a născut pe 8 martie 1910, în localitatea Blejoi din Prahova, tatăl său fiind Alexandru Bogza, funcționar al marinei comerciale. Numele său a fost Nicolae, iar frații au fost la fel de celebri: scriitorul Geo Bogza și muzicianul și filosoful Alexandru Bogza.

Nicolae a terminat Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu în 1930 și, apoi, Școala Militară de Ofițeri de la Sibiu în 1932. Timp de șase ani a fost ofițer al Armatei Române, dar a renunțat la cariera militară în 1938, an în care a debutat cu un reportaj în revista “Lumea românească”, condusă de Zaharia Stancu. În aceeași perioadă, scriitorul își schimbă numele din Nicolae Bogza în Radu Tudoran, pentru a nu se face nicio asociere directă cu fratele său, deja celebrul Geo Bogza.

În 1940 i-a apărut prima carte, volumul de nuvele Orașul cu fete sărace, iar în anul următor îi apare romanul Un port la răsărit. În timpul primilor ani ai instaurării regimului comunist, Radu Tudoran a scris câteva articole în care critica extremismul de dreapta și politica sovietică, ceea ce a dus la marginalizarea lui. Cu banii strânși în scurta carietă se scriitor, s-a stabilit la Brăila, unde a  început construirea unei goelete cu care visa să plece în lume.

Intrat în dizgrația regimului comunist, Radu Tudoran nu mai publică nimic, dar se ocupă de traduceri, în special din autori ruși și sovietici, acesta devenind un mijloc de a-și câștiga existența. În anii ’50 se căsătorește cu Ileana Iordache, fiica eminentului istoric și critic literar Vladimir Streinu. Ileana era studentă la Actorie, avea cu 20 de ani mai puțin decât scriitorul și suferea, din cauza activității politice a tatălui său din perioada interbelică, de nenumărate restricții.

Devenită actriță angajată la Teatrul Național, a cărei societară de onoare va deveni în 2004, tânăra Ileana a fost susținătoarea familiei în acele vremuri în care soțul său nu avea drept de semnătură, iar distinsul său tată fusese concediat de la Revista Fundațiilor Regale și dat afară din învățământ din cauza vederilor sale politice anticomuniste, fiind nevoit să lucreze ca paznic și ghid al muzeelor din parcul Herăstrău sau ca muncitor mozaicar.

Radu Tudoran își va face revenirea pe scena literară cu romanul Toate pînzele sus!, publicat în anul 1954, carte care nu este bine primită de critică, dar care are un succes uriaș la public. Studioul cinematografic București va comanda șantierului naval din Tulcea construcția goeletei “Speranța”, la care visa scriitorul, în 1968, pentru a turna filmul inspirat de roman, atât de cunoscut astăzi, “Toate pînzele sus!”.

Producția va fi regizată de Mircea Mureșan și avea să fie ecranizată pentru televiziune în 1976, bucurându-se de o distribuție excepțională: Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, George Paul Avram, Cristian Șofron, Julieta Szönyi și, desigur, cățelul Lăbuș.

Radu Tudoran a continuat să trăiască retras până la sfârșitul vieții sale, dar a publicat numeroase cărți cu mare succes de public. În 1977, numărul total al cărților vândute depășea 1.500.000 de exemplare.

Scriitorul a murit la vârsta de 82 de ani, în dimineața zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul Fundeni, din cauza unei boli a arterelor, după mai multe intervenții chirurgicale nereușite. Fratele său mai mare, Geo Bogza, avea să moară un an mai târziu.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *