Regina Sophia Magdalena, una dintre cele mai tragice și izolate persone din istoria monarhiei suedeze, și scandalul sexual de la curtea regală

Sophia Magdalena a Danemarcei s-a născut pe 3 iulie 1746 la Palatul Christiansborg, fiind cel mai mare copil al regelui Frederick al V-lea al Danemarcei și Norvegiei și al reginei Louise a Marii Britanii. Bunicii ei materni erau George al II-lea al Marii Britanii și Caroline de Ansbach. La vârsta de cinci ani, fetița a fost logodită cu moștenitorul tronului Suediei, Gustav.

Căsătoria a fost aranjată de Parlament, nu de Casa Regală suedeză, și nu a fost pe placul reginei Louisa Ulrika a Prusiei, care dorea ca fiul ei să se căsătorească cu nepoata sa, Philippine de Brandenburg-Schwedt. Pe 1 octombrie 1766 Sophia s-a căsătorit prin procură cu Gustav la Palatul Christiansborg din Copenhaga și în persoană la Stockholm, pe 4 noiembrie.

 

La curtea suedeză a fost primită cu amabilitate de rege, însă soacra ei o ura, iar soțul a sfârșit prin a o ignora. Regina Louisa Ulrika a încurajat relația distantă dintre fiul ei și prințesă, în ciuda faptului că Sophia era frumoasă, adusese o zestre mare și era bine educate, dar, fiind o fire rezervată, era considerată rece și arogantă. După moartea regelui Adolf Frederick în 1771, prințul Gustav a devenit rege al Suediei, iar anul următor Sophia Magdalena a fost încoronată regină.

Sophia Magdalena era serioasă și foarte timidă și nu a făcut niciodată parte din cercul regelui, mai ales pentru că îi displăcea stilul de viața al anturajului soțului ei, așa că prefera să stea la reședința sa, Palatul Ulriksdal, ori de câte ori putea. Avea două prietene intime, Maria Aurora Uggla Ehrengranat și baronesa Virginia Charlotta Duwall Manderström, care i-au rămas domnișoare de onoare și după ce s-au căsătorit, lucru neobișnuit pentru curtea suedeză.

Regina își petrecea zilele în apartamentele ei, cinând singură și nu avea nimic de-a face cu politica, cu excepția unui moment din timpul războiului din 1788, când a primit sarcina de a iniția negocierile de pace cu Danemarca. Atunci l-a chemat pe ambasadorul danez, a vorbit cu el și i-a înmânat o scrisoare pentru regele Danemarcei.

Sophia Magdalena devine cunoscută prin scandalul creat în jurul căsniciei sale și a legitimității fiului ei. Căsătoria sa cu Gustav nu fusese consumată până în 1775, la nouă ani după nuntă, și chiar au existat zvonuri că regele era homosexual sau cu sexualitate subdezvoltată, diverse documente susținând că a fost bisexual.

 

Relația incertă dintre Gustav al III-lea și soția sa a fost alimentată de regina mamă care nu voia competiție în influența asupra fiului ei.

În 1774 regele a aranjat căsătoria fratelui lui, viitorul rege Carol al XIII-lea al Suediei, cu Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp pentru a rezolva problema imediată a unui moștenitor la tron, având în vedere că el nu reușise să aibă niciun copil. Noua ducesă a avut însă mai multe sarcini false și avorturi spontane, iar regale Gustav a fost nevoit să-şi consume căsnicia și să aibă propriul fiu.

În 1778 Sophia Magdalena l-a născut pe Gustav Adolf, succesor la tronul suedez, iar în 1782 a născut un al doilea fiu, Charles Gustav, care a trăit numai un an. În unele cercuri s-a sugerat că primul fiu al regelui ar fi fost, de fapt, al contelui Frederick Munck.

 

Adevărul era oarecum diferit. Au existat scrisori ale celor implicați care spuneau că Munck a acționat în calitate de instructor sexual al suveranilor. Probabil regele era virgin, la fel ca și regina, iar contele Munck a fost chemat să-i învețe cum să-și consume căsătoria. Contele era cunoscut pentru aventurile sale, era îndrăgostit de Anna Sofia Ramström, domnișoară de onoare a reginei, și cei doi urmau să fie prezenți într-o cameră alăturată, gata să intervină dacă este nevoie.

Oamenii și-au imaginat că Munck a avut contact sexual cu regina pentru a-i arăta regelui Gustav procedura. Instructajul sexual al lui Munck a fost confirmat, dar nu există nici o dovadă că el ar fi fost tatăl prințului. Zvonurile au devenit persistente când regina i-a dăruit lui Munck un ceas cu imaginea ei, un inel cu diamante și i-a oferit o pensie pe viață.

Cercul din jurul fratelui regelui, viitorul Carol al XIII-lea al Suediei, care își dorea tronul, a încurajat aceste zvonuri. Bârfele s-au răspândit în întreaga societate, iar regina mamă Louisa Ulrika a Prusiei a proclamat că fiul Sophiei era nelegitim, acuzând-o pe regină că ar fi prea frigidă pentru un soț sau pentru un amant și împrăștiind ştirea că regele și regina au divorțat în secret și că Sophia s-ar fi măritat cu Munck. Atât regele, cât și regina au fost șocați de acuzațiile reginei mama, iar Sophia a jurat că nu va mai vorbi cu soacra ei niciodată și, într-adevăr, nu a mai făcut acest lucru.

Ofensat el însuși, regele a aranjat ca mama sa să-și ceară scuze public pentru acuzații. În 1787, Sophia Magdalena a depus suma de 50.000 de coroane într-un cont pentru Munck, sumă care a fost văzută ca un „cadou de rămas bun”.

 

Văduvă din anul 1792, după ce soțul ei a fost ucis, Sophia a trăit retrasă și și-a petrecut mult timp participând la acțiuni de caritate. A fost profund îngrozită de asasinarea soțului ei, dar a provocat un scandal public prin refuzul de a se îmbrăca în doliu. Regele fusese împușcat la un bal mascat organizat la Opera Regală din Stockholm, la miezul nopții de 16 martie 1792, de un grup de conspiratori și murise câteva zile mai târziu, după ce rana I se infectase.

În 1797, regina a insistat să se sară peste protocol pentru a o face pe nora sa, Frederica de Baden, să se simtă binevenită, amintindu-și perioada când a fost ea mireasă. În 1809, Sophia a asistat la abdicarea fiul ei, regele Gustav IV Adolf al Suediei, după ce Suedia a pierdut Finlanda în fața Rusiei. Regele a fost trimis în exil și înlocuit cu unchiul său patern, Carol al XIII-lea, iar regina mamă a rămas în Suedia până la moarte.

Sophia i-a petrecut ultimii ani pe proprietatea ei și nu a vizitat curtea regală foarte des. Istoricii au spus despre ea că a fost una dintre cele mai tragice și izolate persone din istoria monarhiei suedeze.

 

 

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *