Catherine Monvoisin, cunoscută sub numele “La Voisin”, s-a născut în anul 1640 și a fost șefa unui grup de ghicitoare din Paris care vindeau otrăvuri și afrodisiace, făceau avorturi și ofereau pretinse servicii de magie neagră, având clienți din rândul aristocrației înalte de la Paris. Se presupune că, din cauza otrăvurilor pe care rețeaua construită de La Voisin le prepara, au fost uciși între 1.000 și 2.500 de oameni.
Tânăra s-a căsătorit cu Antoine Monvoisin, un bărbat care lucra ca bijutier și negustor de mătăsuri și avea un mic magazin în Pont-Marie din Paris. Atunci când afacerile soțului au intrat în faliment, La Voisin a început să practice chiromanția. Pe lângă această activitate, era și moașă și în curând a început să facă avorturi tinerelor care nu-și doreau copii. Activitatea ei de ghicitoare s-a transformat treptat în cea de fabricare și vânzare de obiecte ritualice și de pretinse poțiuni magice, afrodisiace și otrăvuri, exploatând mai ales dorința clienților de a afla ce le rezervă viitorul și de a-și elimina dușmanii.
Pe la sfârșitul anilor 1660, La Voisin devenise bogată și celebră, printre clienții săi numărându-se Olympia Mancini, contesă de Soissons, Marie Anne Mancini, ducesa de Bouillon, Elizabeth, contesă de Gramont și François-Henri de Montmorency, ducele de Luxemburg. Femeia reușise să câștige încrederea celor mai nobile familii din Paris, așa încât nașa fiicei ei era Madame de la Roche-Guyon.
La Voisin locuia în zona Villeneuve-sur-Gravois, unde își primea clienții ziua, în timp ce noaptea organiza petreceri cu muzică în grădină, dar duminica participa în mod regulat la slujbele de la biserică.
Din afacerile ei suspecte a reușit să-și susțină familia de șase persoane, compusă din soț, o mamă bătrână și cei trei copii pe care îi avea. Se știe că femeia a avut cel puțin șapte amanți: călăul Andre Guillaume, Monsieur Latour, vicontele de Cousserans, contele de Labatie, alchimistul Blessis, arhitectul Fauchet și vrăjitorul Adam Lesage. La un moment dat, unul dintre ei, Adam Lesage, a încercat să o convingă să-și ucidă soțul, dar, deși inițial acceptase, Catherine s-a răzgândit.
Interesată de știință și alchimie, La Voisin investea în pregătirea ei, făcând cercetări laborioase pentru a ajunge la marile performanțe cu care se lăuda. Se știe că suferea de alcoolism, există mărturii că a fost abuzată de unul dintre amanți, monsieur Latour, și că a avut mai multe conflicte cu rivala ei, vrăjitoarea Marie Bosse.
Aceasta a susținut că fetușii proveniți din avorturile pe care le făcea femeilor nevoiașe erau arși într-un cuptor și rămășițele erau îngropate în grădină, dar Catherine La Voisin a negat acuzațiile, spunând că ea doar folosește ce i-a dăruit Dumnezeu și că și-a perfecționat arta studiind fețele și mâinile clienților ei, limitându-se la servicii de chiromanție. Când primea clienți, se îmbrăca într-o haină specială din catifea roșie brodată cu vulturi aurii, pentru care plătise fabulosul preț de 1.500 livre.
În 1665 sau 1666, harul ei a fost pus la îndoială de Congregația Sfântului Vincent de Paul și a fost chemată pentru interogatoriu, dar vrăjitoarea s-a apărat cu succes în fața comisiei de examinatori și i s-a permis să-și continue activitatea.
Activitățile femeii s-au transformat treptat într-o afacere cu ritualuri de magie neagră și a început să producă “pulberi de dragoste” din oase de broaște râioase, dinți de cârtiță, muște spaniole, pilitură de fier, sânge uman și cenușă provenită din incinerări. Cele mai radicale și mai scumpe practici organizate de La Voisin erau așa-numitele “messe noire” care presupuneau ritualuri satanice în grup. Vrăjitoarea a mers și mai departe, astfel că, de la prepararea poțiunilor magice și organizarea ritualurilor satanice a ajuns la vânzarea unor otrăvuri fatale celor care doreau să-și ucidă dușmanii, amestecuri ce erau realizate cu sprijinul prietenei ei, Catherine Trianon. Arta otrăvirii devenise o știință relativ obișnuită la acea vreme, fiind perfecționată, parțial, de Giulia Tofana, o specialistă din Italia, cu câteva decenii înainte de apariția doamnei La Voisin în Paris.
Cea mai importantă clientă a Catherinei a fost Madame de Montespan, metresa oficială a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, pe care o cunoscuse printr-un prieten, Claude de Vin des Œillets. Se presupune că madame de Montespan a angajat-o pe La Voisin în 1667 pentru a organiza un ritual satanic într-o casă din Rue de la Tannerie pentru ca ea să câștige dragostea Regelui-Soare. În același an, Montespan și-a văzut planul împlinit, astfel că a început să apeleze la serviciile vrăjitoarei ori de câte ori apărea o problemă în relația cu suveranul.
În 1673, când interesul Regelui-Soare pentru Madame de Montespan părea să scadă, aceasta s-a dus din nou la vrăjitoare, care a organizat o serie de “messe noire” oficiate de colaboratorul ei, răspopitul Étienne Guibourg. Cu cel puțin o ocazie, metresa regală s-a așezat ea însăși ca altar uman în timpul ceremoniei, iar La Voisin i-a dat un afrodisiac, pe care aceasta i l-a pus lui Ludovic în mâncare.
În 1677, metresa a aflat că suveranul a început o relație cu o anume Angélique de Fontanges și după un timp i-ar fi cerut vrăjitoarei să-l ucidă atât pe rege, cât și pe noua favorită. La început, Catherine a ezitat, dar în cele din urmă a fost convinsă și, împreună cu câțiva complici, a hotărât să-l omoare pe suveran prin intermediul unei petiții otrăvite.
Pe 5 martie 1679, La Voisin a a mers personal la curtea regală pentru a duce hârtia, dar în acea zi au fost prea mulți petiționari și regele nu a luat toate plângerile, deci planul a eșuat. Când s-a întors acasă, a aflat că locuința îi va fi percheziționată de un grup de călugări, așa că i-a înmânat scrisoarea otrăvită fiicei ei, Marguerite Montvoisin, și a rugat-o să o ardă.
Întâmplarea a făcut ca exact în acea perioadă să moară cumnata regelui, ducesa d’Orléans, iar cauza decesului ei subit se pare că a fost chiar otrăvirea. În paralel, avusese loc o revoltă populară în care oamenii au acuzat vrăjitoarele că răpeau bebeluși și copii mici pentru ritualuri satanice. În 1677, o ghicitoare numită Magdelaine de La Grange a fost arestată fiind acuzată că furniza otrăvuri, la anchetă a susținut că deține informații despre crime la cel mai înalt nivel, apoi au fost arestate și celebrele Marie Bosse și Marie Vigoreaux, iar poliția a devenit conștientă că exista o întreagă rețea de vrăjitorie în Paris.
În acest context plin de crime și conspirații, pe 12 martie 1679 La Voisin a intrat și ea în atenția autorităților, astfel că a fost arestată în fața Bisericii Notre-Dame de Bonne-Nouvelle chiar după ce participase la un ritual satanic, împreună cu prietena și colaboratoarea ei, Catherine Trianon. În aprilie 1679, a fost numită o comisie specială pentru cercetarea teribilelor acuzații care i-au fost aduse femeii – otrăviri premeditate, ritualuri satanice și pruncucideri.
În momentul arestării femeii, slujnica ei, Margot, a declarat că arestarea va însemna sfârșitul unui număr uriaș de oameni din toate nivelurile societății pariziene. La Voisin a fost încarcerată la Vincennes și tot aici au început interogatoriile. Pe 27 decembrie 1679, regele Ludovic al XIV-lea a dat ordin ca întreaga rețea să fie exterminată prin orice metodă, indiferent care era rangul, sexul sau vârsta membrilor grupării. Arestarea lui La Voisin a fost urmată de arestarea fiicei ei, Marguerite Monvoisin, dar și a altor complici ai lor. În total au fost arestate 319 persoane, dintre care 4 au fost condamnate la galeră, 36 0 condamnate la moarte și 64 – la diverse alte munci, restul fiind eliberate.
Știind că este alcoolică, anchetatorii femeii nu i-au limitat accesul la băutură, ci au ținut-o în stare de ebrietate în tot timpul interogatoriilor. La Voisin nu a negat nciodată că s-a întâlnit și i-a vândut diverse produse doamnei de Montespan, a mărturisit că “Parisul este plin de acest gen de lucruri și există un număr infinit de oameni angajați în acest comerț malefic”, dar a refuzat să menționeze numele clienților și nici nu a recunoscut că ar fi participat la ritualuri satanice. De asemenea, a negat că își folosea cuptorul pentru a arde oasele fetușilor avortați, a negat că folosea otrăvuri și a declarat că deține doar diverse purgative pentru uz propriu sau pentru familia ei.
Pe 17 februarie 1680, La Voisin a fost trimisă în judecată și în aceeași zi a fost condamnată pentru vrăjitorie. Sentința a fost arderea pe rug și a fost pusă în aplicare câteva zile mai târziu. Vrăjitoarea a fost executată în fața unui public numeros în Place de Grève, pe 22 februarie 1680.
