AcasăMonarhieUn sultan luminat: Abdul-Medjid. Legătura cu Medgidia

Un sultan luminat: Abdul-Medjid. Legătura cu Medgidia

Abdul-Medjid s-a născut pe 23 aprilie 1823, în Palatul Sahil sau în Palatul Topkapî din Istanbul, fiind fiul sultanului       Mahmud al II-lea. Mama sa a fost Valide Sultan Bezmiâlem, numită inițial Suzi, despre care nu se știe cu siguranță dacă a fost o sclavă de origine circasiană sau georgiană.

Copilul primește o educație europeană, vorbea fluent franceza și era pasionat de muzică și literatură clasică. Susținător al curentului reformist inițiat de tatăl său, Mahmud al II-lea, a avut sprijinul unor consilieri progresiști ca vizirii Mustafa Reșit Pașa, Mehmet Emin Ali Pașa și Fuat Pașa.

Abdul-Medjid a fost primul sultan care a organizat audiențe publice, prin care lua la cunoștință, fără intermediar, de doleanțele supușilor săi. Mai mult, a călătorit prin tot imperiul spre a vedea modul de aplicare a reformelor „Tanzimat”-ului.

În 1839, când a ajuns la tron, situația Imperiului Otoman era destul de complicată. Egiptul se răzvrătise împotriva autorității Porții și i-a învins pe otomani la Nizip. Imperiul Otoman reușește să evite dezastrul total doar prin intervenția marilor puteri aliate, Anglia și Franța, care îi vor ajuta în continuare pe otomani în timpul Războiului Crimeei. Efectul a fost scăderea influenței țariste în sud-estul Europei.

Pe parcursul domniei, a avut o atitudine umanitară față de supușii săi. Sultanul a avut 19 soții și 44 de copii.

După Revoluția din 1848 de la București, deși a satisfăcut îndemnurile Rusiei de a-i pedepsi pe revoluționarii români, pe mulți dintre ei i-a primit la Constantinopol și la Brussa, oferindu-le un regim indulgent.

Palatul Dolmabahce, ctitoria sa construită între anii 1850 – 1856, este astăzi unul dintre cele mai fascinante palate din lume și a fost clădit pe trei structuri: Selâmlık, salonul Muayede si Haremul. Proiectul palatului a fost conceput de cei mai importanți arhitecți ai epocii, Karabet și Nikoğos Balyan. Clădirea beneficia de „tehnologii de lux”, precum încălzirea centrală, electricitatea și telefonul. Palatul Dolmabahce are 45.000 metri pătrați de suprafață utilizabilă, 285 de camere, 46 de săli, 6 băi turcesti, 68 de toalete și covoare care acoperă o suprafață totală de 4.454 metri pătrați.

Cele mai importante reforme promovate de Abdul-Medjid au fost:

1840: introducerea primei bancnote otomane;

1843 – 1844: reorganizarea armatei;

1844: adoptarea drapelului și a imnului național otoman; reorganizarea sistemului financiar, a codului civil, a codului penal, după modelul celor franceze;

1845: înființarea așa-numitului Meclis-i Maarif-i Umumyie, prototip al primului parlament otoman;

1846: instituirea consiliului instrucției publice;

1848: înființarea primelor universități și academii moderne; dezincriminarea homosexualității

1856: abolirea taxelor și impozitelor defavorizante pentru cetățenii non-islamici;

1856: acceptarea în serviciul militar a unor astfel de cetățeni; interzicerea purtării turbanului în favoarea fesului.

Înainte de 1850, localitatea Medgidia de astăzi era un cunoscut târg de cereale în Dobrogea otomană. În această perioadă locul s-a bucurat de atenția sultanului Abdul-Medgid, de la care și-a luat orașul numele, și pe care a înzestrat-o cu câteva edificii importante precum moscheea mare și baia turcească. Orașul a trecut sub control românesc în 1878, în urma Congresului de la Berlin.

Sultanul Abdul-Medjid a emis la 2 septembrie 1857 un firman pentru construirea geamiei din Medgidia, care a primit apoi numele său. Geamia este o construcție monumentală, de formă pătrată, în stil specific arhitecturii islamice, executată din piatră de calcar fasonată manual și lemn de cedru adus din Liban.

Minaretul înalt de 25 m, cu scară interioară în spirală și terasă circulară în partea superioară este construit tot din piatră de calcar. Interiorul este neschimbat de la construcție până astăzi și păstrează în original toate detaliile. Clădirea, care a fost executată și întreținută de Guvernul Otoman, a fost servită încă de la înființare de un imam, un hatip și un muez.

Prin firmanul sultanului Abdul-Medjd se construiește si prima linie ferata din România. Actul este contractul unui parteneriat public-privat pentru linia dintre Cernavodă și Constanța și prevedea termenii prin care unei companii britanice i se concesiona terenul pe o perioadă de 99 de ani.

În schimb, britanicii au construit linia de cale ferată pe banii lor. Cernavodă-Constanța este prima linia de cale ferată inaugurată pe teritoriul Imperiului Otoman și avea o importanță militară deosebită, date fiind războaie frecvente dintre Rusia Țaristă și Imperiul Otoman.

Abdul-Medjid a murit la numai 39 de ani, din cauza tuberculozei, boală de care suferise și tatăl său.

Niciun comentariu

Lasă un comentariu