Viața și moartea lui Truman Capote, unul dintre cei mai controversați scriitori americani, cel care a demitizat lumea sclipitoare a înaltei societăți

Truman Capote s-a născut pe 30 septembrie 1924 la New Orleans, fiind fiul tinerei Lillie Mae Faulk, o demimondenă cu veleități artistice care avea doar 17 ani, și a avocatului Archulus Persons. Părinții au divorțat pe când el avea doar patru ani, iar acest eveniment îi va marca toată viața. Copilul își petrece următorii ani purtat de mama sa prin case închiriate sau camere sărăcăcioase de hotel, învățând singur să scrie și să citească.

Mama îl încredințează până la urmă spre creștere mătușilor lui din sud și băiatul ajunge astfel în orășelul Monroeville din statul Alabama, o zonă destul de săracă, unde va rămâne aproape zece ani și unde se va bucura de o copilărie idilică, petrecută în sânul naturii, într-o deplină libertate.

Printre prietenii lui din acea perioadă se află Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” și cea care avea să-i rămână apropiată întreaga viață. Copilăria lui Truman Capote este umbrită însă de absența părinților și de faptul că, atunci când ceilalți copii mergeau în excursii alături de tații lor, el era nevoit să vină mereu singur și să inventeze povești despre absența propriului părinte. „Mă simțeam ca un fel de orfan spiritual, ca o țestoasă întoarsă pe spate”, avea să povestească mai târziu.

 

Mama lui s-a recăsătorit în 1933 cu omul de afaceri Joseph Capote și s-a mutat alături de acesta în New York, luându-l și pe copil cu ea. Truman este fascinat de tumultul și farmecul marelui oraș, iar tatăl său vitreg îl adoptă, schimbându-i numele în Truman Garcia Capote. Mama lui, deprimată pentru că nu reușise să se impună ca actriță, devine alcoolică, dar băiatul o iubește enorm, în timp ce ea îl umilește cu cruzime și în mod repetat. Truman este înscris pe rând la mai multe școli private, dar, din cauza rezultatelor dezastruoase la învățătură, părinții sunt sfătuiți să își supună copilul unui examen psihiatric pentru a afla dacă nu cumva suferă de un retard mintal. În urma testelor, copilul află cu surprindere că a obținut calificative deosebite și a fost clasificat drept „geniu”. La 17 ani, abandonează școala, considerând că educația este irelevantă pentru talentul literar și primește o slujbă măruntă la The New Yorker, publicația unde îi vor apărea mai târziu multe din lucrările sale.

 

Începe să scrie proză scurtă, trimițându-și încercările literare la redacțiile mai multor publicații, apoi abandonează un prim roman, „O vară de răscruce”, pe care îl consideră prea slab. Scrie apoi nuvela „Miriam”, care este remarcată imediat și primește premiul pentru cel mai bun debut. Tânărul semnează un contract cu editura Random House, care îi oferă și un avans de 1.500 de dolari pentru viitorul său roman. Apărută în 1948 sub titlul „Alte glasuri, alte încăperi”, cartea următoare se impune imediat ca bestseller. Poza de pe coperta a patra îl înfățișează pe autor într-o postură considerată șocantă, iar unii cititori protestează scandalizați la vederea fotografiei. Poza face însă înconjurul Americii, editura profită rapid și trimite în librării afișe publicitare reproducând fotografia pe care scrie cu litere mari: „Acesta este Truman Capote”.

 

 

Marketing-ul sporește popularitatea cărții și a autorului și impune numele lui Truman Capote în conștiința colectivă.

Scriitorul publică în anii următori o serie de nuvele, interviuri, articole și însemnări de călătorie, mai ales în The New Yorker, începe să câștige de pe urma scrisului și face multe călătorii în Europa.

Prima sa colaborare cu studiourile de film de la Hollywood are loc în urma ecranizării piesei „Harfa de iarbă”. Capote își declară deschis identitatea sexuală, devine mare amator de petreceri și este amfitrion al unora dintre ele, printre care celebrul Black and White Ball, un bal mascat cu 500 de invitați îmbrăcați doar în alb și negru, considerat „petrecerea secolului”.

Consacrarea definitivă vine în 1958, când publică al doilea său roman, „Mic dejun la Tiffany”, care îi aduce vânzări importante și care va fi ecranizat în 1961, având-o pe Audrey Hepburn în rolul principal.

Capote devine în scurt timp o celebritate, dar în același an va primi vestea de care îi era foarte teamă de mult timp, aceea că mama sa s-a sinucis, pentru că femeia realizase că nu reușise să intre niciodată în lumea în care acum se afla fiul său. Scriitorul trece peste depresia cauzată de moartea mamei, scrie în continuare, călătorește, este invitat la evenimentele, devine răsfățatul publicului și este recunoscut pe stradă, se bucură de toată această celebritate, dar, abia intrat în această lume, începe să îi observe slăbiciunile.

 

Într-o dimineață de noiembrie a anului 1959 pe când se afla în apartamentul său din Long Island, Truman Capote citește în ziarul The New York Times o scurtă relatare a unei crime sângeroase petrecute în Holcomb, Kansas. Doi tineri jefuiseră casa unui fermier, ucigând întreaga familie, bărbatul, soția și cei doi copii. Violența și absurditatea acelei crime petrecută într-o comunitate liniștită și conservatoare îi captează interesul și o roagă pe prietena lui din copilărie, Harper Lee, să-l însoțească la fața locului pentru a scrie un reportaj pentru The New Yorker.

Reportajul se transformă în carte și timp de șase ani lucrează la acest proiect, face zeci de interviuri, asistă la procesul care a dus la condamnarea și executarea criminalilor, iar în final publică romanul „Cu sânge rece”, care este o lovitură pe piața de carte și îi aduce două milioane de dolari din vânzări. Volumul apare în 1966 la editura Random House și este considerat „cartea deceniului”.

 

Scriitorul este însă epuizat de munca de cercetare, începe să bea mult, iar prietena sa, Phyllis Cerf, soția editorului Bennett Cerf de la Random House, avea să spună că scrierea acestei cărți l-a făcut alcoolic.

Capote este tradus și reeditat masiv, iar mirajul din jurul scrierilor sale îl face din ce în ce mai faimos. Scrie în continuare, publică antologia „Lătratul câinilor”, participă la talk-show-uri și emisiuni de televiziune și începe să povestească despre proiectul noii cărți la care lucrează, un roman care “va fi ceva cu totul diferit și neașteptat”.

Primele două fragmente din romanul „Rugăciuni împlinite”, care apar în revista Esquire în 1975 și 1976, produc o explozie de atacuri împotriva sa pentru că toate personajele cărții, cu nume ușor schimbate, sunt foarte ușor de recunoscut. Toți formează lumea din care Truman Capote face parte, fie că sunt actori, regizori, producători TV, editori, agenți literari, bancheri, artiste sau scriitori și cu toții se recunosc în personajele înfățișate de romancier. Imediat, scriitorul este izolat de scena publică, nu mai este primit nicăieri, toate ușile i se închid, aproape toți prietenii îl părăsesc și presa se declară dezgustată.

Prietenii apropiați vorbesc deschis despre o sinucidere simbolică, iar Truman Capote încearcă să explice un timp că e dator să spună adevărul despre această lume artificială din care făcea parte, dar în final, obosit să-și justifice demersul, renunță. Bea din ce în ce mai mult, consumă droguri, permisul de conducere îi este suspendat și suferă de depresie și halucinații, motiv pentru care se internează într-o clinică de dezintoxicare. Scriitorul își petrece ultimii ani continuând să scrie, publică volumul „Muzică pentru cameleoni”, apoi decide să se mute împreună cu prietena sa, actrița Joanne Carson, în Bel Air, Los Angeles.

Reușește în final să învingă temporar dependența de droguri și alcool, dar în cele din urmă moare, la doar 59 de ani, pe 25 august 1984, în brațele prietenei sale. Cauza morții, conform raportului medico-legal, este o boală a ficatului complicată de flebită și intoxicație multiplă cu medicamente.

 

Actorul american Philip Seymour Hoffman, care a câștigat în 2006 Premiul Oscar, Premiul BAFTA și Premiul Globul de Aur pentru rolul său din drama “Capote”, un film despre viața lui Truman Capote din perioada când scria romanul “Cu sânge rece”, a fost găsit în 2014 mort în baia apartamentului său din Manhattan, la doar 46 de ani, din cauza unei intoxicații acute mixte de droguri, inclusiv heroină, cocaină, benzodiazepine și amfetamine.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *