Maria Tănase cea fără de egal

„Când Maria Tănase cântă, spunea Geo Bogza, dincolo de vocea ei, inteligența se simte în permanență trează. (…) Pusă să cânte la microfonul postului de radio sau pe plăci de patefon, Maria Tănase nu s-a intimidat și nici nu a fost tentată de acte de parvenire vocală. Ea a cântat ca o femeie de la țară, ca o țărancă”.

Maria Tănase s-a născut pe 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, și al florarului Ion Coandă Tănase, care provenea din cătunul Mierea-Birnici din Gorj. Copila a urmat timp de un semestru cursurile Liceului “Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete “Ion Heliade Radulescu”. Când avea 15 ani, a participat la concursul Miss România, iar doi ani mai târziu a plecat de acasă și s-a angajat casieriță într-un birt unde obișnuia să și cânte și a fost astfel descoperită de regizorul Sandu Eliad, care a sfătuit-o să urmeze o carieră artistică.

În mai 1934, Maria s-a angajat la Teatrul „Cărăbuș”, iar pe 2 iunie a debutat în spectacolul Cărăbuș-Express sub pseudonimul Mary Atanasiu, pe care i l-a ales Constantin Tănase. În același an a imprimă Mansarda, romanța lui Nello Manzatti, la casa de discuri „Lifa Record”.

În vara anului 1937, a înregistrat primele piese la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea muzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, printre cele mai cunoscute fiind “Cine iubește și lasă” și “M-am jurat de mii de ori”, pe care le-a realizat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

Pe 20 februarie 1938, artista a debutat la radio acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, cântând live un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului” și, datorită succesului uluitor, a continuat să fie programată aproape săptămânal de Radio România.

Pe 17 august 1938 Maria Tănase a fost invitată să cânte la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte, ocazie cu care istoricul Nicolae Iorga a numit-o Pasărea măiastră. În același an s-a angajat la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu și a lansat cântecele “Mi-am pus busuioc în păr” și “Habar n-ai tu”, pe care le-a imprimat apoi la „Columbia”.

Pe 16 aprilie 1939 artista a plecat la Expoziția Universală de la New York, unde a cântat împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească, unul din pavilioanele României, iar aici Maria Tănase a avut ocazia să-i cunoască pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși.

În această perioadă, după mai multe aventuri cu diverși bărbați, s-a îndrăgostit și a început o relație cu jurnalistul francez Maurice Negre. Bărbatul era fiul unui inginer feroviar, studiase la Nîmes, Valence și Moulins, apoi absolvise dreptul la Universitatea din Paris. Maurice a lucrat ca redactor la ziarul La Dépêche Républicaine și a colaborat cu ziarele L’Éclair, Le Journal, Le Matin și L’Ami du peuple, după 1931 a fost trimis de Agenția Havas în Varșovia până în 1934, la Budapesta, între 1934 și 1938, și apoi a ajuns la București, devenind șeful serviciului de informații al Ambasadei Franței în România.

Când autoritățile române au descoperit că este agent al serviciilor secrete de la Paris, Maurice a fost arestat sub acuzaţia de spionaj. Judecat și condamnat la muncă silnică pe viaţă, bărbatul a fost încarcerat la Aiud, dar ulterior pedeapsa i-a fost redusă la 10 ani de închisoare. Prin relațiile influente pe care le avea, Maria Tănase s-a zbătut pentru a-l elibera și chiar și-a vândut bijuteriile și blănurile pentru a-i mitui pe funcționarii care puteau influența decizia cu privire la jurnalistul francez.

În acei ani şef al serviciului român special de informaţii (SSI) era Eugen Cristescu, iar artista se pare că a devenit amanta lui, în speranța că astfel iubitul ei va fi eliberat. În orice caz, Maurice Negre a fost scos din pușcărie în 1941 și deportat din țară, moment în care relația cu Maria Tănase s-a încheiat definitiv.

Ajuns în Franța, a devenit înalt responsabil al Super-NAP, o organizație menită să se infiltreze în administrația publică superioară, pentru a submina guvernul de la Vichy. În octombrie 1943, Maurice a fost descoperit și a fost arestat din locuința sa, fiind deportat în lagărul Buchenwald, de unde a fost eliberat după încheierea războiului.

Revenind la Maria Tănase, spre sfârșitul anului 1940, organizația Garda de Fier i-a interzis artistei să mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, i-au fost distruse toate discurile de patefon existente în arhiva Radiodifuziunii și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.

Motivul real era însă că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se aflau mai mulți intelectuali evrei precum Harry Brauner și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). Ultimul concert al artistei dinainte de perioada de instituire a cenzurii a avut loc pe 20 octombrie 1940, la Teatrul Municipal Gheorghe Pastia din Focșani.

În martie 1941 Maria a făcut un turneu în Turcia, unde a fost invitată cu prilejul inaugurării Teatrului de vară „Taxîm” și a fost făcută cetățean de onoare de președintele Turciei. Revenită în țară, a început un turneu prin spitale, cântându-le răniților de război.

După instaurarea comunismului, artista a fost angajată ca profesoară la Școala medie de muzică nr. 1 din București și în această perioadă a lansat cu mare succes piesele “Dragi mi-s cântecele mele” și “Aseară vântul bătea”, fiind vedeta Festivalului Mondial al Tineretului desfășurat în vara anului 1953 la București.

Un an mai târziu, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a fost decorată cu Ordinul Muncii cls. a III-a, în anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat și în 1957 a primit cea mai înaltă distincție a statului român, Artist emerit.

Maria Tănase s-a căsătorit în decembrie 1950, la vârsta de 37 de ani, cu vechiul ei admirator, juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie).

În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, a aflat că este bolnavă de cancer la plămâni, și-a întrerupt reprezentațiile, iar pe 2 mai a ajuns la București, fiind internată de urgență. Marea artistă a murit la doar 50 de ani la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14.10, vestea morții ei fiind un șoc pentru întreaga opinie publică românească. Maria Tănase a fost înmormântată pe 25 iunie, decretată zi de doliu național, la Cimitirul Bellu din București, pe Aleea Artiștilor, fiind condusă pe ultimul drum de aproape un million de oameni.