Anton Pann, un “Nastratin al timpului său”

Anton Pann a murit pe 3 noiembrie 1854 și a fost înmormântat la Biserica Sfântul Stelian (Lucaci) din București. “Avea chiar năravul frumos de a scrie aproape ori şi ce scria numai în versuri. Astfel unele jalbe către domnie; astfel testamentul său (de două ori redactat poetic); astfel epitaful său, admirabil ca şi cel al lui François Villon, mai cunoscut însă decât al nostru, acesta:
Aci s-a mutat cu jale
În cel din urmă an,
Care în cărţile sale
Se citeşte Anton Pann.
Rămăşiţele lui Anton Pann stau ca aceste versuri uitate, sub o lespede înmărmurită în curtea bisericei Lucaci. Se pare că absenţa de la cultul moaştelor şi lipsa politeţei la români sunt două noţiuni înrădăcinate prejudecăţii naţionale”. (Barbu Brezianu, 1934)