“L-am întrebat, aşadar, care e cea mai puternică impresie pe care i-a lăsat-o copilăria lui acum, când priveşte îndărăt cu o viziune de ansamblu. Şi, în seninătatea camerei scăldate in soare, ilustrul actor de faimă mondială, aflat in apropierea celui de-al optulea deceniu de viată, actorul care-şi propusese să fie cât mai sincer cu putinţă, mi-a răspuns fără nici o ezitare:
– Spaima, întreaga mea copilărie am fost înfricoşat, terorizat…”