“Las la o parte mormanele de gunoi de prin curte şi murdăria de pe scări. Era însă acolo râie, şi gardianul îmi spunea să nu pun mâna pe balustrada scării, că iau râie. Mai era febră recurentă, era vărsat, era tifos exantematic, iară eu stăteam în mijlocul acestui focar de infecţiune. Ne aflam 17-19 într-o sală. Când mă deşteptam noaptea, îi vedeam pe ceilalţi goi în cel mai curat înţeles al cuvântului şi spălându-şi tot trupul cu petrol pentru ca păduchii să fugă de la dânşii. Eu nu puteam să fac lucrul acesta şi-mi ziceam: „Vai şi amar de tine, căci toţi păduchii fug de la dânşii şi dau năvală asupra ta!” “