“Salonul lui Ionică, celebrul coafor al Curţii Regale, atrage de multă vreme, ca un magnet ascuns în coasta grădinii Ateneului Român, tot ceea ce are Capitala mai select: doamne, domnişoare, domni şi Don Juani. Acolo, în atmosfera parfumată a salonului de coafură, se săvârşeşte taina cea mare» a părului ciufulit după o noapte de bal, a unghiilor care şi-au pierdut eleganţa sau a sprâncenelor stufoase care «strică» linia ochilor”. (Ilustratiunea Română, decembrie 1929)