Primul membru cunoscut al familiei a fost Philip Philips, un negustor evreu născut în jurul anului 1710, care a venit în Olanda din Renania de Nord-Westfalia și s-a căsătorit cu Rebecca van Crefelt. Fiul său, Benjamin Philips, născut în anul 1767, a construit o afacere care se ocupa cu vânzarea de tutun, isr băiatul acestuia, Lion, născut în 1794, s-a căsătorit cu Sophie Pressburg, mătușa maternă a economistului și filozofului german Karl Marx. Marx și unchiul său, Lion, au avut o relație foarte strânsă, vizitându-se în mod regulat, unul dintre principalele motive fiind banii, pentru că Lion a fost principalul sponsor al tânărului și de multe ori a mediat conflictele dintre Karl și mama sa, Henriëtte Pressburg.
După moartea lui Henriëtte, în 1863, Lion, care a fost numit unul dintre executorii ei testamentari, i-a oferit lui Marx șapte mii de guldeni, o sumă considerabilă la acea vreme, după ce a plătit mai întâi datoriile femeii.
Sophie și Lion au avut nouă copii, printre care August Philips, care era avocat și decan al Baroului din Amsterdam, și bancherul Frederik Philips, cel care a finanțat la început compania de iluminat Philips, care producea lămpi cu filament de carbon și alte produse electrotehnice, firma fiind condusă de fiul său, Gerard Philips. După câțiva ani, lui Gerard i s-a alăturat fratele mai mic, Anton Philips, care a revoluționat întreaga afacere.
După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Anton a fugit în Anglia într-o camionetă blindată a companiei Philips împreună cu prințesa Juliana și alți membri ai familiei regale olandeze. Bărbatul era deja căsătorit cu Anne Henriëtte Elisabeth Maria de Jongh și aveau trei copii, două fete și un băiat. Singurul fiu al lui Anton, Frits Philips, a rămas în Olanda în timpul ocupației germane pentru a-și proteja angajații, dintre care unii erau evrei, și, de asemenea, pentru a încerca să oprească presiunile naziștilor care voiau să utilizeze compania pentru fabricarea de armament.
În 1943, bărbatul a fost închis pentru câteva luni în lagărul de concentrare din Vught după ce muncitorii săi au intrat în grevă, dar a reușit să supraviețuiască. Frits a salvat viețile a 382 de evrei, susținând ca sunt indispensabili continuării activității în fabrică și reușind astfel să oprească deportarea lor în lagărele de concentrare, iar în 1996 a fost onorat de statul Israel cu titlul Drepți printre popoare. Frits Philips a murit pe 5 decembrie 2005, la vârsta de 100 de ani, și a fost, în lunga sa viață, foarte popular printre locuitorii orașului Eindhoven.
Onorabilul om de afaceri era nelipsit de la meciurile de fotbal ale echipei PSV, dar nu s-a așezat niciodată în loja oficială, stând chiar în mijlocul supertorilor, în secțiunea D, rândul 22, scaunul 43. Administrația PSV a decis ca acest scaun să rămână neocupat, în memoria fidelului susținător al echipei.
În anii 1920, compania a început să producă și alte bunuri, iar în 1939 a introdus pe piață un aparat electric de bărbierit, Philishave, și un radio cu difuzor încorporat. În 1949, inginerii olandezi s-au orientat spre producția de televizoare, în 1963 au lansat caseta compactă audio, apoi prima combinație de radio portabil și casetofon, care a fost denumită “radiorecorder”. Astăzi compania fabrică și comercializează milioane de produse electronice și electrocasnice de larg consum, inclusiv aparatele mici de uz casnic și aparatură medicală.
