Ştirea morţii Regelui Carol I, întemeietorului Regatului, s-a răspândit în Capitală pe 28 septembrie, începând cu ora 8 şi, în primele momente, atitudinea generală a fost de negare. Era un zvon într-un oraş în care zvonul făcea parte din viaţa cotidiană. Se vorbea cu reţinere, mai mult în şoaptă, pentru

„Ploaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropitură pe fereastra mea, mici linii lungi şi distanţate ceea ce, din fericire, înseamna că erau doar picături şi la linia orizontului se ridica un soare palid", nota

“Când l-am întâlnit prima dată pe Prințul Carol, eram încă copii. L-am întâlnit în casa administratorului uneia din moșiile regelui. Este multă vreme de atunci, căci azi sunt femeie de 28 ani, iar Prințul are 34 de ani. Sunt născută în România. Tatăl meu este român, iar mama mea, rusoaică. Nu

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.