În vara anului 1975, Gayatri Devi avea 56 de ani și se putea spune despre ea că trăise deja câteva vieți într-una singură. Se născuse prințesă, devenise Maharani de Jaipur, fusese considerată una dintre cele mai frumoase femei din lume și obținuse un loc în Parlamentul Indiei cu o majoritate covârșitoare. Dar toate acestea nu au contat absolut deloc pentru autorități. La sfârșitul lunii iulie, femeia care locuise în palate luxoase, călătorise prin toată Europa, participase la serate exclusiviste și fusese primită în cele mai elegante cercuri ale epocii avea să ajungă în închisoarea Tihar din Delhi.
Gayatri Devi s-a născut pe 23 mai 1919, la Londra, într-una dintre marile familii princiare ale Indiei. Tatăl ei, Jitendra Narayan, era Maharajahul de Cooch Behar, iar mama, Indira Raje, provenea din familia conducătoare a statului Baroda.
Copilăria ei a fost ferită de rigorile pe care le-am putea asocia astăzi cu educația unei prințese indiene. Familia din Cooch Behar era puternic influențată de cultura occidentală, iar copiii au crescut între India și Europa, într-un mediu în care tradițiile coexistau cu obiceiurile aristocrației britanice.
Gayatri călărea, juca tenis, participa la vânătoare și petrecea mult timp în compania fraților săi. În memoriile pe care le-a publicat mai târziu sub titlul „A Princess Remembers”, și-a descris copilăria ca fiind neobișnuit de liberă și aventuroasă.
Prințesa a studiat în India, apoi în Anglia și Elveția, iar educația primită avea să o facă foarte diferită de imaginea tradițională a femeilor din familiile princiare ale Rajasthanului.
Era încă foarte tânără când l-a cunoscut pe Sawai Man Singh al II-lea, Maharajahul de Jaipur, care era cu șapte ani mai în vârstă decât ea, avea deja două soții și era unul dintre cei mai cunoscuți jucători de polo ai vremii. Gayatri Devi a povestit mai târziu că relația lor s-a desfășurat în secret timp de mai mulți ani, pentru că mama ei privea cu îngrijorare perspectiva unui eventual mariaj cu reprezentantul uneia dintre cele mai tradiționale case princiare ale Indiei.
Pe 9 mai 1940, prințesa, care avea 20 de ani, s-a căsătorit cu Sawai Man Singh al II-lea, devenind a treia Maharani a Jaipurului. A continuat să călătorească, să participe la partidele de polo și la viața socială alături de soțul ei, iar aparițiile publice au transformat-o treptat într-o figură aparte.
În 1943, a înființat la Jaipur o școală pentru fete, Maharani Gayatri Devi Girls’ School, explicând ulterior că educația putea contribui la eliberarea femeilor de constrângerile impuse de tradiția purdah.
În anii ’40 și ’50, Gayatri Devi a devenit o figură internațională, fotografiile ei au apărut în publicațiile mondene, iar revista Vogue a inclus-o chiar printre cele mai frumoase femei ale lumii. Era celebră pentru sariurile din șifon, purtate cu o simplitate care contrasta cu imaginea încărcată asociată adesea curților princiare indiene.
Pe 15 august 1947, după ce țara și-a câștigat independența față de Marea Britanie, statele princiare au fost integrate treptat în noua Uniune Indiană. În anii care au urmat, Gayatri Devi a devenit tot mai interesată de politică.
În 1959, fostul guvernator general al Indiei, Chakravarti Rajagopalachari, a înființat Swatantra Party, o formațiune care se opunea politicilor economice promovate de Congresul Național Indian, iar un an mai târziu prințesa a decis să se alăture acestei mișcări. În 1962, a candidat pentru un loc în Lok Sabha, camera inferioară a Parlamentului, reprezentând Jaipurul și obținând un rezultat spectaculos, 192.909 voturi, adică peste 77% din totalul voturilor valabil exprimate.
În 1967 și 1971, a obținut încă două mandate, dar ascensiunea ei politică a adus-o inevitabil în conflict cu Congresul și, mai târziu, cu Indira Gandhi.
Cele două femei proveneau din lumi foarte diferite. Indira era fiica lui Jawaharlal Nehru, primul premier al Indiei independente, și devenise ea însăși prim-ministru în 1966.
Gayatri Devi provenea din aristocrația princiară pe care noua Indie încerca să o lase în urmă. Conflictul dintre guvern și foștii conducători ai statelor princiare s-a accentuat în 1971, când privilegiile și indemnizațiile garantate după independență au fost eliminate, însă Gayatri Devi a rămas una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției.
Între timp, viața ei personală fusese marcată de o pierdere dureroasă: în 1970, Sawai Man Singh al II-lea a murit în timpul unui meci de polo desfășurat în Anglia.
Pe 25 iunie 1975, guvernul condus de Indira Gandhi a instituit starea de urgență în țară și, pentru următoarele 21 de luni, libertățile civile au fost sever restrânse, presa a fost cenzurată și numeroși adversari politici ai guvernului au fost arestați. Printre aceștia s-a aflat și prințesa și, deși oficial arestarea ei nu a fost prezentată ca fiind una politică, ci a fost legată de presupuse încălcări ale legislației valutare, detenția a căpătat o semnificație puternică.
Fosta Maharani a fost trimisă la Tihar, o închisoare supraaglomerată, în care se aflau laolaltă deținute de drept comun și prizoniere politice. În memoriile sale avea să descrie mizeria, condițiile dificile și lipsa intimității din acea perioadă, care a durat mai bine de cinci luni.
Vestea arestării s-a răspândit rapid în India și în străinătate, iar prințesa a început să primească scrisori și daruri de la prieteni și de la oameni pe care nu îi cunoscuse niciodată, inclusiv de la bărbați care îi propuneau să se căsătorească cu ei.
În 1976, a fost eliberată condiționat din motive medicale, dar nu a mai revenit la viața politică activă în forma în care o făcuse înainte, continuând însă să se implice în proiecte sociale și în apărarea patrimoniului Jaipurului.
Memoriile ei, „A Princess Remembers”, scrise împreună cu Santha Rama Rau și publicate în 1976, au evocat imaginea unei lumi dispărute: palatele copilăriei, vânătorile, elefanții, călătoriile europene, partidele de polo, viața din Jaipur, dar și lupta politică și experiențele din închisoare.
Gayatri Devi s-a stins din viață pe 29 iulie 2009, la Jaipur, la vârsta de 90 de ani. Fusese prințesă de Cooch Behar, Maharani de Jaipur, una dintre cele mai fotografiate femei ale epocii, obținuse de trei ori un mandat în Parlament și cunoscuse detenția în închisoarea Tihar, dar imaginea care a rămas cel mai mult în memoria publică a fost aceea a femeii în sari de șifon, care a traversat aproape un secol de istorie indiană fără să accepte prea ușor rolurile pe care societatea încerca să i le atribuie.
Surse:
Gayatri Devi și Santha Rama Rau, „A Princess Remembers: The Memoirs of the Maharani of Jaipur”
The Guardian, august 2009
India Today, The Indian Express
Interviuri și materiale de arhivă despre activitatea politică și socială a prințesei Gayatri Devi
Putei citi și:
De la anonima Maria Amarghioalei la celebra Naarghita
