Salote Tupou a III-a a venit pe lume pe 13 martie 1900 în Tonga și a fost fiica cea mai mare și moștenitoarea regelui George Tupou al II-lea și a primei soții a acestuia, regina Lavinia Veiongo. Copila a fost botezată după numele străbunicii, Salote Mafile’o Pilolevu, dar nu a fost foarte îndrăgită de popor, pentru că se spunea că este născută dintr-o „mamă greșită”, din cauza rangului inferior al Laviniei, motiv pentru care nu a fost lăsată să iasă prea des din reședința regală.
Regina Lavinia a murit de tuberculoză pe 25 aprilie 1902, iar șefii triburilor din Tonga l-au îndemnat pe George Tupou să se recăsătorească pentru a oferi regatului un moștenitor de sex masculin. Pe 11 noiembrie 1909, când acesta a luat-o de soție pe Anaseini Takipō, o tânăra de 16 ani, toată lumea s-a bucurat. Noua suverană a născut de două ori, dar ambii copii au fost fete: prințesa ʻOnelua, care a murit din cauza unei crize de convulsii la doar șase luni, în august 1911, și ʻElisiva Fusipala Taukiʻonetuku, care s-a stins la vârsta de 20 de ani.
În decembrie 1909, Salote a fost trimisă la Auckland, în Noua Zeelandă, pentru o perioadă de cinci ani, pentru a-și face studiile. S-a întors în Tonga în fiecare an de Crăciun, dar după decembrie 1914 tatăl ei i-a ordonat să rămână acasă, pentru că nu mai erau speranțe ca regina Anaseini să aducă pe lume un moștenitor de sex masculin, astfel că tânăra a început un curs de instruire în istoria și tradițiile tongane.
În 1916, Salote s-a căsătorit cu Viliami Tungī Mailefihi, un nobil de 28 de ani, și la vârsta 18 ani a devenit mamă pentru prima dată. Prințul Siaosi Tāufaʻāhau Tupoulahi, care a devenit regele Tāufa’āhau Tupou al IV-lea, a fost urmat de doi frați, Uiliami Tuku’aho, care a murit la 16 ani, și Sione Ngū Manumataongo.
Suverana a fost renumită nu doar pentru autoritatea ei politică, ci și pentru talentul literar: a compus poezii și cântece tradiționale tongane, unele cântate și astăzi la ceremoniile regale. În timpul domniei sale, a reușit să păstreze echilibrul între tradiția polineziană și influențele occidentale, consolidând identitatea națională a regatului și transformând Tonga într-unul dintre puținele state din Pacific care și-au păstrat monarhia autohtonă.
Regina a domnit aproape 48 de ani, mai mult decât oricare alt monarh tongan, și a venit o singură dată în Europa, pentru a participa la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, ocazie cu care a decis să traverseze Londra într-o trăsură deschisă, în ciuda ploii torențiale, refuzând să tragă acoperișul pentru a nu lipsi publicul de salutul său. În plus, a fost cunoscută în întreaga lume pentru o caracteristică fizică deosebită: avea o înălțime de 1,91 metri.
Salote Tupou a murit pe 16 decembrie 1965, în timp ce era internată în spitalul din Auckland, după o lungă suferință. Trupul ei a fost transportat apoi în Tonga și înhumat în mausoleul regal Malaʻekula.
