Gazeta Matematică a fost înființată de câțiva ingineri inimoși care lucrau la construcția liniei ferate Fetești – Cernavodă și care s-au declarat nemulțumiți de rezultatele slabe obținute de absolvenții de liceu la admiterea, în anul 1894, la Școala de Poduri și Șosele (actuala Universitate Politehnică din București).
Inițiatorii demersului lăudabil au fost Ion Zottu, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Rocco și Ion Ionescu-Bizeț, care au constatat că autoritățile se ocupau prea puțin de dezvoltarea învățământului secundar în România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, era o lipsă acută de profesori calificați, programele școlare erau insuficient coordonate, iar politicianismul și interesele electorale îi împiedicau pe profesori să-și exercite așa cum trebuie misiunea.
Primul număr al Gazetei Matematice a apărut pe 15 septembrie 1895. La data apariţiei, redacţia era formată din Tancred Constantinescu şi Vasile Cristescu – ingineri; Emanoil Davidescu, Andrei Ioachimescu, Ion Ionescu, Mauriciu Kimbaum şi Nicolae Nicolescu – ingineri şi licenţiaţi în matematică; Constanţa Pompilian – licenţiată în matematici; Mihail Rocco şi Ion G. Zottu – ingineri. Inginerul Victor Balaban, cel căruia i se datorează numele “Gazeta Matematică”, s-a stins din viață după doar câteva zile de la apariția primului număr:
„Om de caracter, fire entuziastă, camarad excelent, nu a mai fost în stare să vadă această revistă apărută și să se ducă pe lumea cealaltă cu mulțumirea sufletească că strădaniile lui de a se ridica nivelul matematicilor în România au căpătat un început de realizare! Credința antică și medievală că o clădire mare nu durează dacă la temelia ei nu se pune o viață de om, a înfăptuit-o, la Gazeta Matematică, inginerul Victor Balaban”, nota, în 1934, Ion Ionescu.
Iată mesajul transmis de fondatori în primul număr:
„Scopul acestei reviste este:
1) Publicarea de articole originale de matematici;
2) Desvoltarea gustului pentru studiul acestei științe și al cercetărilor originale”.
Încă din acel an, comitetul de redacție s-a consolidat prin cooptarea unui număr mai mare de profesori și ingineri, în frunte cu matematicianul Gheorghe Țițeica, Gazeta Matematică continuând să apară neîntrerupt timp de 131 de ani.
Scopurile principale ale publicației au fost stimularea interesului pentru studiul matematicii și încurajarea cercetării originale, în special în rândul elevilor de liceu. Revista a promovat problemele și exercițiile de matematică elementară, fiecare număr cuprinzând, alături de probleme propuse și soluționate, articole și note originale, multe dintre ele privind istoria matematicii românești.
Gazeta Matematică a devenit o adevărată școală, iar pentru elevi a fi corespondent al revistei era un titlu de mândrie.
Numai că pregătirea în școlile românești începuse să scadă, iar inimoșii profesori ai Gazetei au început să primească solicitări tot mai frecvente de a adapta conținutul la nivelul la care se aflau elevii. În 1934, după 40 de ani de la înființare, venerabilul profesor Ion Ionescu le transmitea cititorilor că a decis publicarea Suplimentului Gazetei Matematice, care conținea exerciții și probleme din programa liceală, adresându-se în special elevilor care nu aveau acces la gazeta principală:
„Gazeta Matematică a urmărit cu perseverență aceste realizări și și-a atins cu îndestulare scopul urmărit. În ultimii ani, însă, din cauza reducerii excesive și programului de cunoștințe matematice și științifice în liceele noastre, profesorii, examinatorii și membrii Societății Gazeta Matematică au constatat că fruntașilor din liceele noastre nu le mai plac matematicile! Din toate părțile țării ni se spune că Gazeta Matematică le-a devenit inaccesibilă! Culmile dealurilor pe care ea plimbă matematica sunt prea înalte pentru elevi, sunt chiar invizibile, din profunzimea enormă a văilor în care s-au vârît matematicile în învățământul nostru secundar!
De aci strigăte din toată țara: „Scoborâți Gazeta Matematică la nivelul actual al învățământului în liceele noastre!“
Noi, bătrânii de la această revistă, ne-am opus. Nu este ușor lucru ca după 39 de ani de sacrificii, de muncă enormă acumulată în această revistă, să o prăbușim de la înălțimea la care am ridicat-o și de la care este admirată în toată lumea matematică în valea ignoranței.
De aceea doritorilor de denivelare, de scoborîre, de prăbușire le răspundeam: „Ridicați nivelul învățământului matematicilor în licee, dacă nu acolo unde îl ridicase Spiru Haret, cel puțin acolo unde se găsea acum 100 de ani sau dați altă soluție“.
Și atunci s-a început căutarea de soluții. S-a creat Asociațiunea Profesorilor de Matematici, care a discutat chestiunea și a cerut energic autorităților școlare schimbarea programelor de matematici și sporirea numărului anilor și orelor de predare. Profesorii de matematici din Societatea Gazeta Matematică au găsit o altă soluție și anume publicarea acestui „Supliment“ cu exerciții. Prin el, din fundul văilor de care am vorbit, se deschide o potecă pe coastele și semnele dealurilor până pe la un platou de la care să se poată vedea splendoarea matematicilor de pe culmile și vârfurile pe care le-a ridicat și le conduce Gazeta Matematică.
Pe această potecă pot încerca să se urce tinerii doritori de a îmbrățișa în viața lor ocupațiuni în legătură cu științele exacte, cu ingineria sau cu științe speciale militare. Pe aceste poteci își propun să-i conducă profesorii de matematici din Societatea Gazeta Matematică; îi vor conduce, desigur, și profesorii care se interesează de propășirea matematicilor la noi în țară.
În „Supliment“ se vor pune exerciții ușoare și corespunzătoare cu materiile care se predau în licee în diferitele luni ale anului. La fiecare chestiune se va publica numele celor ce au trimis soluțiuni bune, fără a se da și soluțiuni, afară de cazul acelora ce ar avea puțini rezolvitori sau nici unul, și la care se vor da indicațiuni de rezolvare. Rezultatele se vor da cel mai târziu după 2 – 3 numere. „Suplimentul“ va apărea la 1 ale lunilor octomvrie-iunie, cât durează școala, în cuprins de 8 pagini, fără copertă pentru a reveni la un preț cât mai redus și să fie astfel cât mai ușor accesibil.
Gazeta Matematică face un nou sacrificiu pentru propășirea matematicilor în țara noastră. Profesorii și tinerii licențiați în matematici din Societatea Gazeta Matematică își iau o nouă sarcină de a primi și cerceta soluțiunile primite, de a redija manuscrisele și a tipări „Suplimentul“. De munca lor de azi dezinteresată vor profita viitorii matematiciani, profesori, ingineri și ofițeri. Recunoștința viitoare a acestora este singura răsplată a muncii lor pusă în serviciul științei române.
Noi, întemeietorii Gazetei Matematice, le urăm perseverență și răbdare, căci cu aceasta succesul le va fi asigurat!
*** Ion Ionescu, Gazeta Matematica – Supliment cu Exerciţii, 1 octombrie 1934
În 1949, s-a înființat Societatea de Științe Matematice și Fizice (S.S.M.F.), care a reunit membrii activi ai Societății Gazeta Matematică cu cei ai Societății Române de Științe – secțiile de matematică și fizică, Noua autoritate a hotărât editarea a două reviste lunare: Gazeta Matematică și Fizică și Revista Matematică și Fizică, denumite din mai 1954 Gazeta Matematică și Fizică, seria A și, respectiv, seria B. Din ianuarie 1964, ele au fost redenumite Gazeta Matematică, seria A și B.
Gazeta Matematică seria A, destinată profesorilor din învățământul mediu, a militat împotriva superficialității și formalismului în predare, încercând apropierea matematicii elementare de aplicațiile practice și tehnice. Revista a oferit profesorilor o platformă pentru publicarea experiențelor din clasă și pentru schimbul de idei și bune practici.
Gazeta Matematică seria B, adresată în principal elevilor, a continuat tradiția vechii gazete, punând accent pe problemele de matematică elementară, era foarte populară printre copiii din școlile generale și licee și reușea să implice mii de tineri în rezolvarea problemelor propuse.
Tirajul revistei ajunsese, în 1965, la 34.000 de exemplare, iar editorii își făcuseră o misiune de onoare din sprijinirea elevilor în pregătirea pentru activitatea la clasă, olimpiade și examene de admitere.
În istoria şcolii româneşti, Gazeta matematică are merite incontestabile, pentru că a reuşit să stimuleze interesul pentru această disciplină și a grupat în jurul ei oameni excepționali. Încă de la înființare, s-a bucurat de atenţia şi sprijinul figurilor celor mai marcante ale științei româneşti: Gheorghe Ţiţeica, Traian Lalescu şi Dimitrie Pompeiu i-au fost colaboratori credincioşi, iar astăzi de editarea ei lunară se ocupă Societatea de Științe Matematice din România, prezidată de profesorul Radu Gologan.
