Între zidurile groase care înconjurau Turnul Londrei, locul execuțiilor, conspirațiilor și al puterii regale, s-a aflat, timp de peste 600 de ani, una dintre cele mai neobișnuite grădini zoologice din Europa.
Istoria menajeriei a început în jurul anului 1204, când regele John al Angliei, fratele și succesorul lui Richard Inimă de Leu, a primit trei lei (alte surse menționează că leii erau, de fapt, leoparzi sau jaguari) de la Frederic al II-lea, suveran al Sfântului Imperiu Roman, ca dar diplomatic, apoi regii care i-au urmat au început să primească ofrande vii din toate colțurile lumii. Un urs polar a fost dăruit Londrei în 1252 de către regele Norvegiei, Haakon al IV-lea. În 1255, regele Ludovic al IX-lea al Franței a trimis în capitala Angliei chiar un elefant, care a fost adăpostit într-o clădire special construită, dar animalul a murit după doar doi ani, probabil din cauza climei reci și a lipsei de cunoștințe despre hrănirea lui.
Turnul Londrei, deja faimos ca fortăreață și închisoare, s-a transformat treptat într-un spațiu care găzduia „minuni ale naturii”. În secolul al XIII-lea, sub domnia lui Henric al III-lea, animalele au primit un spațiu dedicat, care avea să devină oficial Menajeria Regală.
Aici trăiau creaturi aduse din toate colțurile imperiului: lei și leoparzi (care erau protejații regilor și se pare că au fost îngrijiți cu atenție mai mare decât celelalte vietăți), jaguari, maimuțe (care erau preferatele prințeselor și reginelor și erau lăsate să se plimbe libere), păsări exotice, canguri, hiene și chiar un cameleon. Urșii polari erau duși să se scalde în Tamisa, ținuți cu o lesă lungă, iar vizitatorii curții regale erau invitați să se minuneze de „bestiile lumii necunoscute”.
Menajeria devenise și un mijloc de etalare a puterii politice: fiecare animal exotic era o dovadă a influenței regale și a rețelei internaționale de alianțe și cuceriri. În secolul al XVIII-lea, a fost deschisă și publicului larg, în schimbul unui bilet simbolic sau… al unui câine sau pisică aduși ca hrană pentru lei.
În timp ce curiozitatea pentru a vedea animalele exotice creștea, condițiile în care acestea trăiau lăsau mult de dorit. Cuștile erau înguste, iar îngrijirea era adesea rudimentară. Vizitatorii erau încurajați să hrănească animalele sau chiar să le provoace, ceea ce a dus la incidente grave, un îngrijitor fiind ucis de un leu și mulți alții mutilați de animale. Istoria citează și panica creată după evadarea unui babuin care a terorizat orașul timp de două zile.
La începutul secolului al XIX-lea, menajeria regală a devenit ținta criticilor, pentru că jurnaliștii scriau frecvent despre condițiile necorespunzătoare în care erau ținute „darurile regale”, iar publicul a devenit tot mai conștient de noțiuni precum protecția și bunăstarea animalelor sălbatice și domestice.
Primul pas a fost făcut odată cu adoptarea de către Parlamentul britanic a Legii Martin, pe 22 iulie 1822. Inițiator a fost deputatul Richard Martin, cunoscut drept „Humanity Dick” datorită activității sale filantropice.
Documentul a fost prima reglementare legală din lume care urmărea să protejeze animalele, în special bovinele, oile și caii, împotriva cruzimii și, în plus, prevedea că orice persoană care „maltratează, rănește, bate sau abuzează inutil” un animal domestic poate fi amendată sau chiar arestată.
Concret, cei găsiți vinovați erau amendați cu până la 5 lire sterline (o sumă mare la acea vreme) sau, în lipsa plății, închiși până la 3 luni. În 1824, la doar doi ani după adoptarea actului normativ, a fost fondată Societatea pentru Prevenirea Cruzimii față de Animale (SPCA), care mai târziu a devenit Royal SPCA (RSPCA).
În 1831, Parlamentul britanic a adoptat o nouă lege, care extindea lista vietăților protejate incluzând nu doar vitele, ci și alte animale domestice sau de muncă, detalia pedepsele și procedurile legale pentru a facilita intervenția autorităților și oferea mai mult sprijin celor care reclamau cazuri de cruzime.
Curând a început transferarea sălbăticiunilor de la Turnul Londrei la Grădină Zoologică din Regent’s Park, fondată în 1828, care avea să devină actuala London Zoo. Ultimul animal care a părăsit oficial menajeria a fost un urs brun, în anul 1835.
