Elizabeth Alexandra Mary (Lilibet) s-a născut pe 21 aprilie 1926 la Londra și a fost primul copil al Prințului Albert, viitorul rege George al VI-lea, și al Ducesei de York.
Prințesa a fost numită după mama ei, Elisabeta Bowes-Lyon, după străbunica paternă, regina Alexandra, și după bunica paternă, Mary de Teck, dar familia o alinta cu diminutivul Lilibet. În copilărie a fost foarte apropiată de bunicul său, George al V-lea.
La naștere, Elisabeta era a treia în ordinea succesiunii la tronul britanic, după unchiului său, Prințul de Wales, care avea să devină regele Eduard al VIII-lea, și după tatăl ei. Când prințul Albert a devenit rege, în 1936, după abdicarea lui Eduard al VIII-lea, Elisabeta a devenit moștenitoarea tronului și a primit titlul de Alteța Sa Regală Prințesa Elisabeta.
Lilibet a fost educată acasă, sub supravegherea mamei și a guvernantei Marion Crawford, lecțiile pe care le-a primit fiind concentrate pe istorie, limba engleză, literatură și muzică.
În momentul în care a început cel de-al Doilea Război Mondial, Lilibet, care avea treisprezece ani, și sora ei mai mică, Prințesa Margaret, au locuit la Castelul Balmoral, în Scoția, apoi au fost mutate pentru un timp la Sandringham House, în Norfolk. Deși Lordul Cancelar Douglas Hogg a propus ca prințesele să fie duse în Canada, la Castelul Hatley, mama lor a fost fermă: „Copiii nu vor pleca fără mine. Eu nu-l voi părăsi pe rege. Iar regele nu va pleca niciodată”.
În 1940, viitoarea regină, care avea 14 ani la acel moment, a participat la prima emisiune radio, „Ora Copiilor” de la BBC. S-a adresat celor care fuseseră evacuați din casele lor din cauza războiului, spunând: „Încercăm să facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe marinarii, soldații și aviatorii noștri curajoși și încercăm, de asemenea, să trecem peste pericolul și tristețea războiului. Știm, fiecare dintre noi, că până la urmă totul va fi bine!”
