În 1966, o descoperire incredibilă a stârnit un uriaș val de interes nu doar în România, ci și pe plan internațional. În timpul săpăturilor arheologice din situl neolitic de la Tărtăria, situat pe malurile Mureșului, un tânăr arheolog clujean a scos la lumină un complex ritualic fascinant.
Printre artefactele descoperite s-au numărat 28 de idoli din argilă arsă și alabastru, dar ceea ce a atras atenția lumii științifice au fost trei tăblițe de lut, două dintre ele purtând simboluri misterioase, asemănătoare cu cea mai veche scriere sumeriană cunoscută.
Publicația britanică The Times a dedicat un amplu articol acestei descoperiri, lansând ipoteza că inscripțiile de pe tăblițele de la Tărtăria ar putea fi cea mai veche formă de scriere cunoscută. Revista “Magazin” din decembrie 1970, a publicat la acel moment detalii inedite dezvăluite de arheologul Nicolae Vlassa, șef de secție la Muzeul de Istorie din Cluj și autorul primelor cercetări realizate în așezarea preistorică.
Legături neașteptate între Tărtăria și Orientul Apropiat
Vlassa sublinia că scrierea descoperită la Tărtăria nu este un fenomen izolat. Semne similare au fost observate și pe vase neolitice din cultura Turdaș, cunoscută pentru marcajele sale enigmatice. De asemenea, ceramica Turdaș este înrudită cu cea din cultura Vinča din fosta Iugoslavie, consolidând ipoteza unei influențe directe între civilizațiile preistorice din sud-estul Europei și cele din Orientul Apropiat.
O altă descoperire remarcabilă, realizată chiar în inima Clujului, a adăugat un nou strat de complexitate poveștii. La șase metri adâncime, sub pavajul Pieței Libertății, arheologii au scos la iveală un fragment de vas din cultura Turdaș. Această descoperire sugera existența unor relații comerciale care legau comunitățile preistorice din regiune cu civilizațiile avansate ale Orientului.
Cilindrul presumerian și simbolurile pierdute ale trecutului
Printre cele mai interesante artefacte care susțin această teorie se numără un fragment de placă de lut găsit la Turdaș, păstrat la Muzeul de Istorie din Cluj de un secol. Acest obiect prezintă o serie de gravuri similare celor de pe cilindrii sigilari presumerieni, folosiți în Mesopotamia antică. Mai mult decât atât, artefactul include reprezentări de animale heraldice și detalii arhitecturale care par să provină din templele arhaice mesopotamiene.
Descoperirea unui astfel de obiect pe teritoriul României a ridicat noi întrebări despre migrația și influențele culturale din preistorie. Se poate ca un grup de populații din Orient să fi ajuns în sud-estul Europei, lăsând în urmă astfel de artefacte? Sau, dimpotrivă, triburile locale au ajuns pe teritoriul Mesopotamiei, contribuind la formarea primelor forme de scriere?
Corabia preistorică descoperită la Timișoara
Un alt artefact uimitor care a alimentat această teorie a fost descoperit la Ronaț, un cartier al Timișoarei. Într-o așezare aparținând culturii Vinča-Turdaș, arheologii au găsit un vas din lut pe care era aplicată în relief o figură fantastică. Însă ceea ce a captat atenția cercetătorilor a fost gravura de pe fundul vasului: conturul unei corăbii de tip cycladic timpuriu, dotată cu un catarg central și vele triunghiulare.
Acest tip de ambarcațiune este cunoscut în arta egeeană și mesopotamiană din jurul anului 2800 î.Hr. Descoperirea le-a sugerat cercetătorilor posibilitatea existenței unor rute comerciale maritime între comunitățile preistorice din Balcani și civilizațiile din Orientul Apropiat.
Ce mesaj ascund tăblițele de la Tărtăria?
Una dintre cele mai mari provocări ale arheologilor a fost descifrarea semnelor misterioase de pe tăblițele de la Tărtăria. Ipoteza conform căreia acestea ar putea reprezenta o formă timpurie de scriere ideografică a fost susținută de asemănările dintre aceste semne și cele găsite pe tăblițele arhaice din Uruk.
Orientalistul maghiar János Harmatta a realizat o primă încercare de interpretare a textului de pe tăblițe, sugerând că ar putea fi vorba despre o donație către un loc sacru, un obicei similar celui întâlnit în inscripțiile mesopotamiene. De asemenea, savantul german Adam Falkenstein a analizat simbolurile și a subliniat legăturile acestora cu scrierile cuneiforme timpurii.
Un puzzle arheologic ce rescrie istoria
Descoperirile arheologice par să confirme ipoteza că populațiile neolitice de pe teritoriul României de astăzi nu doar că au fost influențate de civilizațiile Orientului Apropiat, ci au avut interacțiuni directe cu acestea. Cultura Criș, una dintre cele mai vechi de pe teritoriul României, dar și cultura Turdaș-Vinča, prezintă numeroase similitudini cu tradițiile asiatice anterioare.
Se poate ca aceste populații să fi migrat din Asia Mică spre Europa, aducând cu ele cunoștințe avansate, inclusiv elemente incipiente de scriere? Sau poate că schimburile comerciale și culturale au permis transmiterea acestor elemente între cele două regiuni?
Întrebările rămân fără răspuns, dar tăblițele de la Tărtăria continuă să fascineze arheologii și istoricii din întreaga lume.
