HomeOameni care au intrat în istorieAsasini și criminaliMoartea violentă a reginei Draga și a regelui Alexandru I

Moartea violentă a reginei Draga și a regelui Alexandru I

DS TW

Alexandru Obrenovici s-a născut pe 14 august 1876 și a fost fiul regelui Milan al Serbiei și al reginei Natalia.  În 1889, suveranul a abdicat și s-a retras din viața publică, proclamându-și fiul rege, iar Natalia a fost desemnată să asigure regența până când copilul urma să ajungă la vârsta de optsprezece ani, dar în 1893 adolescentul, ajuns la șaisprezece ani, s-a autoproclamat major, a denunțat regența, a demis guvernul în funcție și a preluat autoritatea regală.

carturesti.ro

Acțiunea lui a avut inițial sprijin popular, la fel ca și numirea unui nou guvern. În mai 1894, regele Alexandru a abolit constituția liberală a tatălui său, care fusese promulgată în 1888, și a restaurat-o pe cea conservatoare din 1869, l-a chemat pe Milan în Serbia, iar în 1898 l-a numit comandant-șef al armatei sârbe, fostul suveran fiind considerat conducătorul de facto al țării.

În vara lui 1900, regele Alexandru a anunțat că vrea să se căsătorească cu o anume Draga Mašin, fosta doamnă de onoare a mamei sale, care era văduvă. Femeia era cea de-a patra fiică a lui Panta Lunjevica, prefect al regiunii Aranjelovac, și a soției acestuia, Anđelija. Presa a scris pe larg despre trecutul ei, subliniind că mama viitoarei regine era alcoolică, tatăl murise într-un azil psihiatric, ea mai fusese căsătorită și avea cu doisprezece ani mai mult decât tânărul Alexandru.

Vestea a stârnit reacția fermă a familiei lui nu numai pentru că Draga provenea dintr-o familie obscură, dar șansele ei de a oferi un moștenitor tronului Serbiei erau considerate foarte mici. Avea deja 36 de ani, nu avusese nicio sarcină și părea practic imposibil să asigure succesiunea. Înainte de a face anunțul, Alexandru nu s-a consultat cu tatăl său, care se afla la acel moment în vacanță în Karlovy Vary, dar mama lui s-a opus categoric mariajului și din acest motiv a fost exilată din țară.

fashiondays.ro

Draga și Alexandru s-au căsătorit pe 5 august 1900, în cadrul unei ceremonii oficiale, iar regele a fost privit de opinia publică sârbă ca un tânăr prostănac care devenise victima unei femei imorale. În mai 1901, presa europeană, inclusiv cea de la București, a relatat pe larg despre scandalul declanșat de o presupusă sarcină a reginei Draga. Ziarul Adevărul scria:

„Regina Draga suferea de mult de o boală care excludea posibilitatea fecundității. Acum un an și jumătate, ea s-a dus, după sfatul medicilor sârbi, la Viena, pentru a se consulta acolo cu autorităţile în domeniul ginecologiei. Doamna Draga Maşin era însoţită de medicul ei de casă şi a fost supusă unui minuţios examen de către profesorul Wertheim, care a constatat o boală de dată veche, care nu permite o apropiată vindecare. Profesorul a declarat că, dată fiind această boală, doamna Maşin nu poate spera pentru mult timp de a mai fi mamă. Această declaraţie o cunoştea şi pacienta, şi medicul ei de casă.

Cu toate acestea Draga Maşin a afirmat regelui Alexandru că e însărcinată. E posibil ca ea să se fi înşelat, să fi avut ceea ce se numeşte o sarcină istorică, dar posibilitatea aceasta este foarte puţin probabilă. Sigur este că regele credea şi era convins că regina Draga e însărcinată. În cunoscuta proclamaţie pe care Alexandru a adresat-o poporului sârb la 10 iunie 1900 şi care, după cum îşi va mai aminti fiecare, a produs o senzaţie enormă, este vorba de aceasta sarcină.

Iată ce se spunea în acea proclamaţie: «Deoarece ştiu că poporul meu doreşte de mult căsătoria mea, am luat hotărârea de a urma acestei dorinţe a poporului meu, pentru că o consider ca o datorie a mea de a asigura prin acest act acestui popor care mi-a dat mie, ca şi predecesorilor mei, atâtea splendide dovezi de iubire şi simpatie, stabilitatea dinastiei cu privire la viitorul ei. Urmez acestei datorii faţă cu poporul meu cu atât mai mare bucurie cu cât urmez făcând aceasta şi sentimentelor mele, alegându-mi o soţie cu care pace, fericire şi mulţumire vor intra în casa mea».

Regele Alexandru a pomenit apropiata facere şi în ultimul mesaj de deschidere al skupcinei. Mai mult decât atâta, a făcut chiar să se schimbe capitolul privitor la moştenirea tronului, în sensul că în lipsă de urmaşi bărbăteşti să fie îndreptăţiţi a veni la tron şi urmaşi de sex feminin.

Printre persoanele care ştiau că doamna Draga Maşin nu va da niciodată naştere nici unui moştenitor, nici de sex masculin, nici de sex feminin, se afla şi fostul prim-ministru Vladan Gheorghevici. Acesta, după cum se ştie, se opusese căsătoriei regelui Alexandru cu Draga Maşin, nu însă, cum s-a spus, fiindcă aceasta nu era de viţă, ci pentru că Gheorghevici, fiind de profesiune medic, a ştiut că Draga Maşin nu va putea dărui regelui un moștenitor”.

Telegrame succesive au fost preluate cu titluri de-o șchioapă de toate gazetele importante:

Facerea reginei Draga

Belgrad, 4 mai. — Corpul diplomatic a fost înştiinţat oficial că facerea reginei Draga nu va mai avea loc.

Viena, 4 mai. — Se anunţă din Belgrad din izvor autorizat că în urma unui nou examen medical al reginei Draga, doctorii chemaţi au constatat că pentru moment nu poate fi vorba de facerea reginei. Starea de sănătate a reginei Draga prezintă totuşi un caz particular care nu exclude posibilitatea ca regina să fie însărcinată de 4 luni. Doctorii ruşi şi mamoşul francez au semnat un proces verbal în acest sens şi au plecat. Cu toate acestea, profesorul Wertheim din Viena şi doctorul Cantacuzino din Bucureşti au fost chemaţi în consultaţie.

Belgrad, 4 Mai.—Doctorul Steghiref, în urma unui minuţios examen medical, a părăsit Belgradul declarând că n-a crezut şi nici nu crede în posibilitatea unei faceri normale la regina Draga.

Doctorul Steghiref a stabilit că regina Draga n-a prezentat până acum nici unul din indiciile raţionale de sarcină, precum suprimarea regulelor, creşterea abdomenului şi a sânurilor, nici o perversiune a gustului, dar nici semnele sensibile, precum desvoltarea uterusului, mişcările inimii foetusului, etc.

Ascultările stertoscopice au dovedit lipsa oricărei bătăi de inimă a vreunui foetus, ceea ce se poate auzi în a patra lună de sarcină, sau cel mult între a patra şi a şasea lună.

Conflict între medici

Belgrad, 4 Mai.— Doctorul Caulet declară că regina Draga va naşte, susţinând că se află în faţa unui caz de sarcină extra-uterină interstiţială în contra naturii. Faptul acesta a provocat un viu conflict între el şi d-rul Stegiref, aşa că la ultimele consulturi cei doi medici au refuzat de a-şi mai vorbi, ceea ca a determinat plecarea celui dintâi. Stegiref a ţinut să se înregistreze părerea sa semnată pe care a dat-o imediat, cum că naşterea nu va avea loc. El însă n-a fost crezut şi l-au reţinut de a-şi afişa părerea.

Declaraţia oficială Belgrad, 4 Mai.— D. Vuici a făcut, în fine, oficial comunicare ambasadorilor cum că facerea nu va avea loc. Comunicarea a stârnit o adevărată senzaţie în cercurile diplomatice, care au expediat numeroase telegrame în străinătate. În special ambasadorul rus, d. Tsarihof, care a mijlocit şi a reuşit ca ţarul să primească a fi naşul prezumptivei odrasle regale, a fost viu afectat la primirea știrii oficiale.

Nouă medici chemaţi

Belgrad 4 Mai.— Sunt aşteptaţi aci profesorul dr. Wertheim, mamoş, din Viena şi doctorul Cantacuzino din Bucureşti. Imediat după sosirea lor, ambii vor proceda la un examen medical, după care se vor întruni în consult probabil împreună cu dr. Caulet.

Divorţul şi expulzarea

Viena, 4 Mai. — Telegrame din Belgrad arată că în cercurile politice domneşte o colosală fierbere în urma ştirii oficiale definitive că regina Draga nu va face. Cercurile dirigente declară că dacă se va constata că regina Draga a înşelat buna credinţă a regelui, divorţul va urma în mod inevitabil. S-a emis chiar ideea expulzării din Serbia a reginei Draga. Abdicarea regelui

Viena, 4 Mai.— Din cercurile palatiste din Belgrad s-a răspândit ştirea că regele Alexandru, pradă celei mai cumplite dezolări, a manifestat intenţia sa de a abdica.

“Sunt ultimul dintre Obrenovici şi dacă speranţa de a avea un moştenitor mi se spulberă, n-am ce căuta pe tronul Serbiei, a strigat regele d-lui Vuici”.

O altă ştire oficială

Viena, 4 Mai.— După telegramele sosite aci în cercurile diplomatice şi care confirmă comunicarea oficială a d-lui Vuici cum că facerea nu va mai avea loc, a sosit şi o altă telegramă care arată că în public se răspândeşte o altă ştire oficială, cum că regina Draga ar fi de-abia în a patra lună de sarcină şi cazul e extraordinar. Ştirea aceasta s-a răspândit în scop de a mai linişti populaţia, deoarece spiritele sunt în cea mai vie nelinişte. Nimeni însă nu dă crezare acestei ştiri şi tot soiul de zvonuri alarmante circulă pe stradele Belgradului.

Regina operată

Viena, 4 Mai.—O nouă versiune transmisă telegrafic din cercurile bine informate din Belgrad. Se afirmă că înaintea căsătoriei regina Draga a avut nevoie de o operaţiune radicală de ovareotomie, care a condamnat-o la sterilitate. Regina a ascuns acest fapt regelui, ceea ce a provocat acum o adevărată disperare în mintea tânărului rege.

Altă versiune

Viena, 4 Maiu.— În cercurile medicale se susţine că disperarea tânărului rege al Serbiei provine din cauze cu totul contrare celor afirmate până acum. Medicii care au căutat adesea pe regele Milan, tatăl regelui Alexandru, emit părerea că sterilitatea trebuie atribuită regelui Alexandru, pe al cărui organism se răzbună păcatele tatălui.

«Fausss grossesse»

Viena, 8 Mai – Ziarul Fremdenblatt asigură că regina Draga are „fausse grossesse“ (sarcină falsă), caz cunoscut în medicină.

Scene în palat

Viena, 4 Maiu.— Ultimele ştiri telegrafice arată că situaţiunea la Curtea din Belgrad devine insuportabilă atât pentru rege, cât şi pentru regină. Scene teribile au urmat între soţii regali. Se spune că regele a mers până la ultima violenţă faţă de regina Draga, mai cu seamă când a aflat că aceasta pusese la cale sarcina surorii sale, pentru a substitui astfel copilul. Se ştie însă că sora reginei a născut un copil mort, pe care iarăşi regina a încercat de a-l trece drept al ei. Medicii sunt foarte îngrijoraţi atât de starea regelui, cât şi de acea a reginei.

Încercarea de sinucidere a regelui

Viena, 4 Mai – O telegramă cifrată din Zemlin aduce ştirea că regele Alexandru, într-un acces de furie nervoasă, a căutat să se sinucidă. A fost însă împiedecat la timp de personalul pus să-l supravegheze de aproape. Surprins, regele a voit să dispară, dar de asemenea a fost împiedecat. Cea mai vie nelinişte agită cercurile politice şi populaţia din Belgrad.

Temeri de tulburări

Belgrad, 4 Mai. — Guvernul a dispus luarea de mari măsuri militare şi poliţieneşti în vederea oricărei eventualităţi de vacanţă sau succesiune violentă la tron. E teamă de izbucnirea unor grave turburări anti-dinastice”.

Scandalul s-a estompat în timp, dar acțiunile arbitrare ale lui Alexandru din perioada următoare au fost atribuite influenței nefaste a reginei Draga și curând au apărut zvonuri că suveranul ar intenționa să-l numească pe fratele cel mare al soției moștenitor prezumtiv al tronului. Regina avea doi frați, ambii ofițeri de armată în acea perioadă, dar aceștia nu erau deloc populari în rândul camarazilor lor.

Se pare că, pentru a împiedica eventualitatea ca unul dintre frații reginei Draga să devină moștenitor, un grup de ofițeri de armată condus de căpitanul Dragutin Dimitrijević, cunoscut sub numele de Apis, și de Novak Perisic, un tânăr militant ortodox grec, a pus la cale o conspirație împotriva cuplului regal. Mai mulți politicieni sârbi făceau parte din uneltire.

Palatul regal a fost invadat noaptea de ofițerii complotiști, iar regele Alexandru și regina Draga s-ar fi ascuns într-un dulap din dormitorul reginei, sperând să scape de furia atacatorilor. Conspiratorii au scotocit toate încăperile palatului și i-au descoperit în cele din urmă pe cei doi. Lucrurile s-au precipitat în scurt timp. Iată relatarea evenimentelor:

“Un ofițer scoase actul de abdicațiune care fusese mai dinainte scris și somă cu următoarele cuvinte pe rege să-l semneze:

— Alexandru Obrenovici! În numele armatei te somez să semnezi acest act!

Regele, foarte palid și tremurând, luă hârtia în mână și o citi. Deodată se opri. Ajunsese la un pasaj care suna astfel: „Recunosc că am compromis sărmana Serbie căsătorindu-mă cu o femeie publică și recunosc că purtarea mea era menită să ducă țara la pieire. De aceea semnez actul acesta prin care abdic de la toate drepturile atât pentru mine, cât și pentru urmașii mei dacă i-aș avea…“

Regele se întrerupse din citire, puse mîna pe un revolver ce-l avea pe masa de care se sprijinise și întrebă:

— Dar dacă n-aș semna acest act?

— Ai muri!

— Prefer mai bine să mor, ar fi răspuns regele, și asupra scenelor care au urmat de aci încolo sunt mai multe versiuni, nu se poate însă stabili care e cea autentică.

Le vom da pe cele mai probabile, pe care le dețin de la chiar unii dintre complotiști. Regele, văzând că nu se poate aștepta la nimic bun, ba la tot ce-i mai rău din partea ofițerilor ce pătrunseseră la dânsul, ar fi fugit în neglijeu cum se afla, împreună cu Draga, din cameră în cameră, până când a căzut, din cauza rănilor ce căpătase pe urma gloanțelor ce se descărcaseră asupra lui, tocmai pe când apucase să urce scara palatului. După afirmațiunea unui alt martor ocular însă, maiorul Lazarevici a tras primul foc asupra regelui strigând:

– Nu vrei deci să scapi țara de tine?

Regele a alergat la fereastră și a strigat ajutor. Soldații însă care se aflau în curte nu răspundeau decât imitându-i în bătaie de joc strigătele disperate.

În tot acest timp regina Draga, în cel mai sumar neglijeu, imita toate actele soțului ei aproape mașinal. Singur aghiotantul general al regelui, Lazăr Petrovici, a încercat să vină în ajutorul perechii regale. I-a fost însă cu neputință.

După ce regele și regina căzuseră sub o ploae de gloanțe cadavrele lor, așa cum se aflau, au fost aruncate în curte”.

*** Adevărul, iunie 1903

Trupurile suveranilor au fost mutilate și dezbrăcate și, potrivit unor martori oculari, au fost acoperite cu mormane de gunoi de grajd. Cei doi frați ai reginei, Nikodije și Nikola, au fost executați prin împușcare în aceeași zi. Regele Alexandru a fost înmormântat în cripta Bisericii Sf. Marcu din Belgrad.

 

DS TW
Latest comments
  • Ce nu aflăm din cele menționate este că… Alexandru Obrenovici, fostul rege al Serbiei era pe jumătate român, născut la Iași, iar mama sa Natalia era de origine română (din Basarabia), iar despre soarta Nataliei și a urmașilor ei a fost făcută înainte de căsătoria ei (cu membru al familiei regale sârbe), o prezicere sumbră de către o țigancă la Iași în Palatul Roznovanu din Iași (astăzi Primăria Iașului). O prezicere similară i-a făcut apoi o ghicitoare autorizată din Paris…

leave a comment