O iubire interzisă: Franz Liszt și prințesa Carolyne zu Sayn-Wittgenstein

Prințesa Carolyne zu Sayn-Wittgenstein s-a născut pe 8 februarie 1819 în casa bunicului ei matern, în Monasterzyska, care se află acum în vestul Ucrainei. Fetița a fost singurul copil al părinților ei, Peter Iwanowsky și Pauline Leonharda Podowska, care erau foarte bogați.

Pe 26 aprilie 1836, la doar două luni după împlinirea vârstei de 17 ani, fiind presată de tatăl ei, Carolyne s-a căsătorit cu prințul Nicholas von Sayn-Wittgenstein-Berleburg-Ludwigsburg, ofițer rus și membru al unei vechi case nobiliare. Cuplul a locuit pentru o scurtă perioadă de timp la Kiev, dar prințesa era nefericită și s-a mutat la Woronińce, la una dintre numeroasele proprietăți ale familiei sale. Cei doi au avut un singur copil, pe Marie Pauline Antoinette, care s-a căsătorit mai târziu cu prințul Konstantin de Hohenlohe-Schillingsfürst.

 

Prințesa Carolyne, o ferventă romano-catolică, s-a separat de soțul ei după doar câțiva ani de căsătorie, iar în 1844, când tatăl ei a murit, a primit o avere uriașă. Pe 2 februarie 1847, în timp ce se afla într-o vizită la Kiev, a participat la un recital de pian al lui Franz Liszt, în timpul celui de-al treilea turneu al artistului în Imperiul Rus, când acesta se afla în momentul de vârf al celebrității sale.

Compozitorul încheiase în 1844 o relație cu contesa Marie d’Agoult, care era cu șase ani mai vârstnică decât Franz, era căsătorită și avea două fiice, iar din relația cu pianistul rezultaseră încă trei copii: Blandine, care a devenit prima soție a viitorului prim-ministru francez Émile Ollivier, dar a murit la vârsta de 26 de ani, Cosima, care s-a căsătorit mai întâi cu pianistul și dirijorul Hans von Bülow și apoi cu compozitorul Richard Wagner, și Daniel, care era un pianist promițător, dar a murit în tinerețe de tuberculoză.

 

După prima întâlnire cu prințesa, aceasta l-a invitat pe pianist la Woronińce, mai întâi la petrecerea de 10 ani a fiicei sale, și apoi pentru o ședere prelungită.

În septembrie 1847, Liszt sa decis să nu mai facă turnee și s-a stabilit la reședința Carolynei, iar anul următor s-au mutat împreună în orașul german Weimar, unde Liszt a fost numit în funcția de Kapellmeister Extraordinaire și unde cuplul va rămâne peste un deceniu.

Carolyne își dorea să se căsătorească cu marele pianist, dar, din moment ce soțul ei încă trăia, a trebuit să convingă autoritățile romano-catolice că mariajul său nu mai funcționa de foarte mult timp. După un proces complicat, care a implicat mutarea ei la Roma și obținerea a două audiențe la papă, prințesa a avut succes și cuplul a planificat să se căsătorească pe 22 octombrie 1861, la aniversarea de 50 de ani a lui Liszt.

 

Pianistul a ajuns la Roma în ziua precedentă, doar că prințesa tocmai primise vestea că nu mai putea să se căsătorească pentru că atât soțul ei, cât și țarul Rusiei interveniseră între timp și reușiseră să anuleze permisiunea pentru căsătorie pe care ea o obținuse de la Vatican. În plus, guvernul rus i-a confiscat mai multe moșii, ceea ce făcea ca eventualul ei mariaj cu Liszt sau cu oricine altcineva să fie aproape imposibil de realizat.

Relația Carolynei cu pianistul s-a schimbat din acel moment, cei doi nu mai erau iubiți, ci au avut doar o prietenie platonică, mai ales că Liszt a devenit abate în Biserica Catolică, dar, deși nu mai locuiau împreună, au rămas apropiați, luând masa când el se afla la Roma și numindu-se reciproc principal beneficiar în testament. Doi dintre copiii pianistului au murit, mai întâi băiatul, care avea 20 de ani, în 1859 și, trei ani mai târziu, fiica cea mare, Blandine, iar bătrânul pianist și-a anunțat prietenii că se retrage din viața publică și și-a găsit liniștea la mănăstirea Madonna del Rosario, aflată în afara Romei.

 

Mai târziu compozitorul a început să predea la Budapesta, unde era privit ca un erou national, și și-a petrecut ultima parte a vieții la Bayreuth, unde a și murit din cauza unei pneumonii, pe 31 iulie 1886, la patru ani după decesul ginerelui lui, Richard Wagner.

Carolyne a locuit în continuare în Italia și a fost devastată când a aflat vestea morții lui Franz Liszt. I-a supraviețuit pianistului doar câteva luni, murind pe 9 martie 1887 la Roma.

 

 

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *