HomeMonarhieMari Ducese și PrințeseSultana Mihrimah, „soarele și luna” Imperiului Otoman

Sultana Mihrimah, „soarele și luna” Imperiului Otoman

Mihrimah
DS TW

Mihrimah a venit pe lume pe 21 martie 1522 la Palatul Topkapî și a fost unica fiică a sultanului Soliman Magnificul și a Roxelanei. Numele celei mai puternice prințese din istoria otomană, una dintre figurile cele mai importante din timpul Sultanatului Femeilor, înseamnă „soare și lună” în persană, pentru că ziua ei de naștere corespundea echinocțiului de primăvară.

Mama ei, fiică a unui preot ortodox ucrainean, se afla în harem din 1518 și era în mod deosebit apreciată și protejată de eunucul principal și de mama sultanului. Roxelana i-a câștigat rapid afecțiunea lui Soliman și a devenit favorita lui, dăruindu-i cinci copii: prințul Mehmed, Mihrimah, Selim al II-lea, Baiazid și Cihangir. În 1533 sau 1534, a devenit soția legitimă a lui Soliman.

Soliman Magnificul

Mihrimah s-a îndrăgostit de Malkoçoğlu Bali Bey, un luptător curajos și isteț, dar părinții au obligat-o să se logodească cu un boier din Croația. Pe 26 noiembrie 1539, adolescenta de 17 ani l-a luat de soț pe Rüstem, care a devenit Marele Vizir al lui Soliman, iar ceremonia de nuntă și sărbătoarea pentru circumcizia fratelui mai mic al fetei, Baiazid, au avut loc în aceeași zi.

Deși cuplul a avut doi copii, pe Osman și pe Hümașah, căsătoria a fost nefericită. Departe de a se limita la îndatoririle tradiționale ale femeilor epocii sale,  Mihrimah s-a concentrat pe pasiunea pentru artă și și-a continuat călătoriile alături de tatăl ei pe tot teritoriul imperiului.

Roxelana

Se pare că Hürrem și Mihrimah, pe care Soliman o iubea nespus de mult, au complotat pentru căderea în dizgrație a prințului Mustafa, primul fiu al sultanului, pentru a-i asigura tronul lui Baiazid, fratele mai mic.

Mustafa a fost executat la ordinul tatălui său în 1553, în timpul campaniei împotriva dinastiei Safavide din Persia. Probabil că, dacă el ar fi urcat pe tron, toți frații lui Mihrimah – Selim, Bayezid și Cihangir – ar fi fost executați, conform obiceiului fratricid al dinastiei otomane.

După ce toate rudele lui Soliman au murit sau au fost exilate pe rând: Mustafa (executat în octombrie 1553), Mahidevran Sultan (și-a pierdut statutul la palat după moartea lui Mustafa și a plecat la Bursa), Cihangir (a murit în noiembrie 1553), Rüstem (a murit în iulie 1561), Baiazid (a fost executat în septembrie 1561), Gülfem (a murit în 1561 sau 1562) și după moartea mamei sale, în aprilie 1558, Mihrimah i-a luat locul ca Valide Sultan (Sultana-mamă) și consilieră a tatălui său.

Din această poziție a avut acces nelimitat la resurse economice considerabile, finanțând proiecte majore de arhitectură. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt cele două moschei din zona Istanbulului care îi poartă numele, ambele proiectate de arhitectul șef al tatălui ei, Mimar Sinan: Moscheea İskele și cea de la Poarta Edirne.

Legenda spune că arhitectul s-a îndrăgostit de tânăra prințesă în timp ce aceasta îşi însoţea tatăl în campania din Moldova. Ca s-o impresioneze, Sinan a construit un pod peste Râul Prut în doar 13 zile, apoi i-ar fi cerut mâna, dar sultanul Soliman l-a refuzat categoric.

După moartea lui Soliman, în 1566, Mihrimah a continuat să fie consiliera fratelui ei, sultanul Selim al II-lea, care a primit tronul imperiului, devenind prima soră a unui sultan care a ocupat poziția de Valide Sultan.

A fost și cea mai bogată femeie a epocii, împrumuta deseori trezoreria şi făcea multe acte de milostenie. Când fratele ei a urcat pe tron, i-a oferit 50.000 de suverani de aur pentru a-l ajuta la nevoile imediate. După moartea lui Selim, în 1574, nu mai există informații despre viața prințesei. Unii istorici spun că și-a pierdut influența și că s-a retras la Palatul Vechi, iar alții susțin că și-a păstrat poziția la Palatul Topkapı și a continuat să-și exercite puterea alături de Nurbanu, noua Valide Sultan.

Mihrimah a murit în Istanbul, pe 25 ianuarie 1578, la vârsta de 55 de ani, în timpul domniei nepotului ei, Murad al III-lea, și fost înmormântată lângă părinții săi, în interiorul Moscheii Süleymaniye, fiind singurul dintre copiii sultanului care a fost depus alături de acesta, ca omagiu adus statutului special al acestei fiice unice a celui mai influent suveran al Imperiului Otoman.

DS TW
Latest comments

Lasă un comentariu