Prințesa Augusta s-a născut pe 31 august la Palatul St. James din Londra, fiind fiica lui Frederic, Prinț de Wales, fiul cel mare al regelui George al II-lea, iar mama ei a fost Augusta de Saxa-Gotha. În momentul nașterii, prințesa a fost a doua în linia de succesiune la tron și în copilărie a primit o educație strictă. Negocierile legate de căsătoria ei au început în 1761 și trei ani mai târziu, pe 16 ianuarie 1764, Augusta s-a căsătorit cu Karl William Ferdinand, Duce de Brunswick, la capela regală a Palatului St James.
Tânăra a considerat că reședința soțului ei din Brunswick e prea simplă, așa că a revenit în Marea Britanie la sfârșitul anului 1764 pentru a da naștere aici primului ei copil și s-a întors acasă la mult timp după naștere. Între timp, a fost construit un palat nou pentru ea și soțul său la Zuckerberg, în sudul orașului, după planurile unui arhitect britanic, iar Augusta s-a mutat permanent acolo.
Căsătoria cu ducela Karl a fost un aranjament politic și cei doi soți au avut o relație rece de-a lungul mariajului lor. Augusta a fost indiferentă la aventurile lui Karl cu amantele lui, Maria Antonia Branconi și Louise Hertefeld. Oamenii au considerat-o arogantă, iar popularitatea prințesei a fost grav afectată de faptul că fiii ei cei mari se născuseră cu handicapuri severe.
Când soțul ei, Karl, a devenit regent în 1773, soacra prințesei, cu care tânăra englezoaică nu se înțelegea deloc, a părăsit curtea și Augustei i-a revenit rolul de primă doamnă în ceremoniile oficiale, deși adesea își lua scurte vacanțe pe care și le petrecea la palatul Richmond. În 1780, Karl a devenit duce suveran și Augusta a devenit ducesă.
Cuplul a avut 7 copii în total: Augusta, Karl Georg August, Caroline Amalie Elisabeth, Georg Wilhelm Christian, care a fost bolnav și a fost exclus din linia de succesiune, August, și el exclus din linia de succesiune, Friedrich Wilhelm și Amelie Karoline Dorothea Luise.
În 1806, când Prusia a declarat război Franței, Ducele de Brunswick, care avea 71 de ani, a fost numit comandant șef al armatei prusace. În același an, pe 14 octombrie, în Bătălia de la Jena, Napoleon a învins armata prusacă și, în aceeași zi, în Bătălia de la Auerstadt, ducele a fost rănit grav și a murit câteva zile mai târziu.
Ducesa de Brunswick împreună cu familia ei a plecat în Altona, dar pentru că armata franceză înainta, ambasadorul britanic a sfătuit-o pe Augusta să fugă. A fost invitată în Suedia de către cumnatul nurorii ei, Gustav al IV-lea Adolf al Suediei, dar a refuzat și a plecat la Augustenborg, un oraș mic aflat la est de Jutland. Ducesa de Brunswick a rămas acolo împreună cu nepoata ei, Prințesa Louise Augusta, fiica surorii sale, regina Caroline Mathilde a Danemarcei, până când fratele ei, George al III-lea al Marii Britanii, i-a permis să se mute la Londra, în septembrie 1807, unde a murit șase ani mai târziu, pe 23 martie 1813, la vârsta de 75 de ani.
