Într-o zi fierbinte de vară, pe 28 iunie 1914, un tânăr firav, cu haine ponosite și o privire hotărâtă, s-a apropiat de Podul Latin din Sarajevo. În câteva secunde, avea să schimbe cursul istoriei. Gavrilo Princip, un adolescent de doar 19 ani, urma să devină unul dintre cei mai controversate personaje ale secolului XX. Cine a fost acest băiat tăcut care a schimbat harta Europei?
Origini modeste și copilărie dură
Gavrilo Princip s-a născut pe 25 iulie 1894 în satul Obljaj, o localitate săracă din Bosnia, aflată pe atunci sub ocupație austro-ungară. Provenea dintr-o familie de țărani sârbi, oameni simpli, muncitori, dar lipsiți de posibilități financiare. Tatăl lui, Petar, era poștaș și agricultor, iar mama, Maria, muncea din greu pentru a-și crește cei nouă copii, dintre care majoritatea au murit la vârste fragede. Gavrilo a fost unul dintre puținii supraviețuitori ai copilăriei.
Încă din primii ani de școală, s-a dovedit un elev conștiincios. A urmat cursurile primare în satul natal, apoi liceul la Sarajevo, iar mai târziu a plecat la Belgrad pentru a-și continua studiile. Aici a intrat în contact cu idei naționaliste și revoluționare.
Drumul spre radicalizare
În capitala Serbiei, Gavrilo a fost atras de cercurile tinerilor care militau pentru eliberarea de sub dominația austro-ungară și a devenit membru al organizației Mlada Bosna (Tânăra Bosnie), care își propunea unificarea într-un stat independent. Deși firav din punct de vedere fizic – avea doar 1,60 metri înălțime, era animat de o voință de neclintit: nu era atras de violență de dragul violenței, au spus biografii lui, ci de ideea de dreptate națională, însă a interpretat-o complet greșit.
În paralel, a intrat în contact și cu societatea secretă Mâna Neagră, formată din ofițeri sârbi care pregăteau acțiuni de sabotaj împotriva Imperiului Austro-Ungar. Cu ajutorul acestora, Gavrilo și alți conspiratori au primit arme și au început să facă antrenamente dure.
Pe 28 iunie 1914, Arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar, se afla în vizită oficială la Sarajevo, însoțit de soția sa, Sophie. Era o zi simbolică, aniversarea bătăliei de la Kosovo Polje, importantă pentru conștiința națională sârbă. De-a lungul traseului convoiului oficial, mai mulți atentatori așteptau un moment potrivit pentru a trece la acțiune. O grenadă aruncată de unul dintre ei a eșuat, rănind însă câțiva pasageri dintr-o altă mașină.
Mai târziu, printr-o coincidență tragică, convoiul a făcut o oprire neașteptată chiar lângă locul unde se afla Princip, în dreptul unei patiserii. Când a ieșit din prăvălie, s-a trezit față în față cu automobilul regal. Fără ezitare, a tras două focuri de armă: unul a lovit-o mortal pe Sophie, celălalt pe Franz Ferdinand. Era ora 10:45 dimineața.
Tânărul a fost prins imediat și, până la sosirea jandarmilor, a fost bătut de mulțime, apoi a fost dus la închisoare. Audiat de procurori, a declarat că a acționat singur, „din iubire pentru popor”.
Pentru că avea sub 20 de ani la momentul atentatului, nu a putut fi condamnat la moarte. A primit 20 de ani de închisoare, pedeapsa maximă pentru un minor, și a fost închis la fortăreața Theresienstadt (aflată astăzi în Cehia), unde a fost ținut în condiții în izolare.
Diagnosticat în timpul detenției cu tuberculoză osoasă, a fost supus unei intervenții chirurgicale, i s-a amputat un braț și a pierdut mult în greutate. Într-o notiță, scria că lumea era oricum în pragul războiului, cu sau fără gestul său.
Gavrilo Princip a murit pe 28 aprilie 1918, cu doar câteva luni înainte de încheierea războiului, la vârsta de 23 de ani.
Familia lui, rămasă în Bosnia, a avut de suferit după atentat. Tatăl său a cerut ajutor statului iugoslav după război, dar nu a primit decât sprijin simbolic. Frații lui au fost și ei marginalizați. În timpul ocupației naziste, unii membri ai familiei Princip au fost persecutați sau executați.
Gestul lui a fost înconjurat de numeroase teorii conspiraționiste. Unii au susținut că a fost instrumentul masoneriei internaționale, alții că a fost manipulat de serviciile secrete sârbe sau ruse. Documentele procesului de la Sarajevo, mărturiile psihiatrilor și jurnalele personale indică altceva: deși era în contact cu mai multe organizații secrete, Gavrilo a fost un lup singuratic, radical, convins de dreptatea cauzei sale. Nu există nicio dovadă solidă că ar fi fost agent al vreunei puteri străine.
Pe 11 noiembrie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, prințesa Anita de Hohenberg, strănepoata arhiducelui Franz Ferdinand, și Branislav Princip, strănepotul lui Gavrilo Princip, și-au strâns mâinile într-un gest simbolic de reconciliere la Graz, în Austria.
