În noiembrie 1973, la Piteşti, echipa-minune a soţilor Karoly, cu micuţa Nadia Comăneci în prim-plan, cucerea titlul de campioană republicană, la o diferenţă de 18 puncte faţă de principala favorită, Dinamo Bucureşti.
De atunci şi până în vara anului următor, fetele soţilor Karoly n-au mai avut nici un concurs, ba au fost excluse şi din următoarea ediţie a campionatului, cedând formaţiei Dinamo, fără luptă, titlul atât de spectaculos cucerit la Piteşti.
„Daţi-mi o şansă!”, a solicitat atunci antrenorul Bela Karoly. Şi lui Bela Karoly i s-a dat şansa afirmării.
În 1975, când Nadia Comăneci cucerea la Skien patru medalii de aur la prima sa evoluție în campionatele europene de gimnastică, antrenorul Béla Karoly, ca principal artizan al acestor mari performanțe, devenise un „subiect generos” pentru presa internaţională. Un an mai târziu, când gimnastica românească obţinea, la Jocurile Olimpice de la Montreal, alte mari afirmări internaţionale (Nadia Comăneci, triplă campioană olimpică, Teodora Ungureanu, dublă medaliată olimpică, echipa României medaliată cu argint) Béla Karoly era unanim decretat ca cel mai mare antrenor de gimnastică din lume.
A fost un titlu pe care reputatul tehnician l-a confirmat cu brio în 1979, la Campionatele mondiale de la Fort Worth – Dallas, când echipa feminină a României a cucerit primul său titlu de campioană mondială. Spre deosebire de mulţi alţi antrenori, care deseori făceau din activitatea lor un mare secret, ferindu-se să împărtăşească colegilor metodele şi tehnica de antrenament, mijloacele şi procedeele prin care realizau rezultate de valoare ridicată, Marta şi Bela Karoly au acţionat cu toate cărţile pe faţă, „secretul” lor fiind… cunoscut, în cel mai mic detaliu, de toată lumea: muncă de dimineaţă și până seara târziu în sala de sport, rigoare, exigenţă şi fermitate faţă de sportive, foarte multă pasiune, care adesea mergea până la privaţiuni ale vieţii personale.
Într-un interviu din 1980, Karoly mărturisea: „Din anul 1963 trăiesc în şi numai pentru gimnastică. În toată această perioadă n-am avut nici o zi de odihnă şi aici n-am beneficiat, în sensul propriu al expresiei, de concediu de odihnă, pentru că am înţeles că în această activitate nu se poate concepe repausul. Voi avea timp să mă odihnesc când voi ieşi la pensie”.
La fel ca Nadia, Bela Karoly a fugit din România comunistă. Se întâmpla în 1981, când a decis să rămână în Statele Unite, împreună cu soția sa, Marta. Motivul a fost, povestea antrenorul, că, după Olimpiada de la Moscova, a dat un interviu „scandalos” pentru postul de televiziune american ABC, apoi lotul de gimnastică a fost infiltrat de securiști, care îi supravegheau pe el, pe soția sa și gimnastele.
„În martie 1981, Nicolae Ceaușescu le-a ordonat soților Marta și Béla Karoly să plece într-o excursie în SUA împreună cu lotul olimpic românesc. După o recepție desfășurată în New York, Martha și Bela au fost însă acuzați că vor să fugă; în aceste condiții, la întoarcerea în România i-ar fi așteptat ședințe dure de interogatoriu și poate chiar închisoarea. Soții Karoly au fost nevoiți să apeleze la un gest pe cât de radical, pe atât de riscant: au dispărut de la hotelul la care erau cazați în ziua de 30 martie.
„Fata noastră era în România și ne întrebam ce se va întâmpla cu ea. Puteam să ne întoarcem și să înfruntăm consecințele, ceea ce însemna să intrăm la închisoare. Cealaltă variantă era să ne luăm viațaîn propriile mâini, ceea ce am și făcut”, au povestit cei doi antrenori. În ziua aceea, a fost împușcat președintele Reagan, iar liniile telefonice erau ascultate, astfel că Securitatea a descoperit repede fuga lor.
Inițial, cei doi nu au găsit în SUA paradisul mult visat. În primele zile după „dezertare”, au dormit pe podea, într-un apartament modest. Au plecat apoi în California, sperând că antrenorii americani le vor da ceva de muncă. Au fost însă ignorați complet, astfel că au fost nevoiți să se cazeze într-un motel mizer, înconjurați de drogați și prostituate.
„Aveam nopți când ne întrebam cum o să scăpăm din acest coșmar”, a povestit Martha. „Eu mereu îi spuneam că lucrurile se vor îmbunătăți”, mărturisea Bela.
Un an mai târziu, soții Karoly au început să antreneze în Texas. La Jocurile Olimpice de la Los Angeles, eleva lor de la club, Mary Lou Retton, a cucerit cinci medalii, asigurându-le și lor recunoașterea peste Ocean. Între timp, soții Karoly își recăpătaseră și copilul, după ce oficialitățile comuniste au făcut un gest neașteptat, permițându-i fiicei lor, Andreea, să plece în America…”
În următorii ani, Karoly și-a continuat cariera de succes în Statele Unite, devenind antrenor al lotului național și ajungând, cu sportivele pe care le pregătea, la performanțe recunoscute în toate competițiile internaționale. După Revoluție, a revenit în România de mai multe ori, prima vizită acasă având loc în 1993.
Considera că cele mai mari realizări ale carierei sale sunt Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Mary-Lou Retton și Kerry Strugg. Acuzat de presa americană că “fabrică roboți pentru gimnastică, și nu oameni”, mai ales în cazul Kerry Strugg, Karoly a decis să se retragă definitiv din activitatea competițională în anul 1998.
Atacat de-a lungul timpului de fostele eleve, dar și de foștii colegi, Bela Karoly a refuzat să intre în polemică cu aceștia. „Este greu să comentez ceva din partea unor oameni care nu mai sunt în legătură cu mine. Nu înțeleg toată această campanie care să scoată lucrurile negative din acea perioadă. Geza a fost un coleg, a ajutat la coregrafie, dar atât. Nu înțeleg de unde scoate atâtea gunoaie. Nici pe Emilia Eberle (cea care a lansat cele mai grave acuzații la adresa fostului tehnician) nu o înțeleg și îmi pare rău că a rămas cu asemenea amintiri. Fetele care au avut o atitudine bună și o minte sănătoasă au reușit să-și facă un rost în viață, să rămână legate de sportul pe care l-au iubit”, spunea în anul 2008.
Despre episodul în care Nadia a părăsit Deva, antrenându-se timp de un an la București, tehnicianul spunea: „Nu a plecat pentru că nu se mai înțelegea cu mine. A fost vorba despre decizia federației, care a răspuns la inițiativa regimului Ceaușescu, și mai exact a lui Nicu Ceaușescu, de a muta lotul la București. Mie mi-au rămas la Deva junioarele, generația lui Kati Szabó. Pentru că fetele erau într-o situație deplorabilă, au fost aduse înapoi la Deva. Pe Nadia am luat-o cu mult tact pentru a intra din nou în formă. La București nu lucraseră, aveau un program lejer, distracție”, mărturisea fostul antrenor coordonator al lotului feminin american.
Bela Karoly s-a stins din viață pe 15 noiembrie 2024, la vârsta de 82 de ani.
„A atins perfecţiunea pe pământ, a creat cea mai frumoasă poveste a sportului românesc şi mondial, a schimbat paradigma unei discipline. A fost creatorul Nadiei Comaneci și al gimnasticii româneşti de succes”, a scris COSR, după decesul antrenorului.
