Muzeul Național de Istorie și Ministerul Culturii au fost anunțate astăzi că Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, unde se desfășura expoziția “Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost afectat de o explozie puternică. Din primele evaluări, explozia a avut drept scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului, unde se aflau mai multe piese din tezaurul dacic al României, patru dintre exponate fiind furate. Hoții nu au fost încă identificați, dar autoritățile au început cercetările. Anunțul a venit de la Ministerul de Externe, care a precizat că ține legătura permanentcu autoritățile olandeze.
Expoziția temporară “Dacia” de la Muzeul din Assen a început în iulie 2024 și ar fi trebuit să se încheie chiar mâine, pe 26 ianuarie 2025. Conform unui comunicat al Muzeului Național de Istorie, cele 673 de bunuri care au fost integrate în eveniment fac parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.
Printre piesele prezentate în cadrul expoziției se regăseau tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, coiful de la Coțofenești, diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
Expoziția a fost însoțită de un catalog de de specialitate, cu contribuții din partea mai multor arheologi români.
Probabil cea mai valoroasă piesă din această expoziție este vestitul coif getic de aur de la Poiana Coţofeneşti, com. Verbilău, jud. Prahova, care a fost găsit in anul 1927, de un copil din satul respectiv. Anul următor, prof. Ion Andrieşescu, aflat la acea vreme la conducerea Muzeului de Antichităţi, a întreprins săpături arheologice pe locul descoperirii şi a identificat urme de locuire geto-dacă.
Coiful are forma unei calote ce este decorată cu rozete conice dispuse în şiruri orizontale şi prevăzute cu nervuri radiale. Ornamente fundamentale şi diferenţiate sunt reliefate în porţiunea de jos a piesei, care e decupată, având o parte frontală, două apărătoare de obraz şi apărătoarea cefei.
Aceste elemente ale coifului sunt despărţite printr-un şir continuu de S-uri. Pe zona frontală sunt reliefaţi doi ochi magici cu sprâncene duble, terminate arcuit. Apărătoarele de bronz cuprind un bărbat înveşmântat cu platoşă, coif şi mantie pe umăr, ţine cu genunchiul şi o mână un berbec, iar în cealaltă are un pumnal cu mânerul bifurcat.
Structurarea acestor elemente aparţine artei traco-gete, care reprezintă un stil aparte în contextul artei preistorice europene. Asemenea coifuri de aur şi argint au fost descoperite numai în spaţiul geto-dac, relevante fiind în acest sens cele din tezaurele de la Cucuteni-Băiceni, Agighiol şi Peretu, și ele prezente la expoziția din Țările de Jos, precum şi coiful de la Porţile de Fier, păstrat la un muzeu din Detroit (S.U.A.).
