Împărăteasa văduvă Cixi, una dintre amantele oficiale ale împăratului Xianfeng, a fost cea mai influentă personalitate de la finalul epocii Chinei imperiale. Yehe Nara, numele pe care femeia l-a purtat înainte de a deveni împărăteasă, s-a născut pe 29 noiembrie 1835 la Peking, în cartierul Xisi, într-o familie nobilă sărăcită. În 1852, la vârsta de 17 ani, s-a înscris la alegerile tradiționale care desemnau noile concubine de la curtea imperială. Regula era ca, după ce erau parcurse toate probele, pentru că aspirantele erau obligate să treacă teste severe (juriul solicita verificarea stării sănătății, originea, educația și compatibilitatea horoscopului), să rămână în competiție doar 60 de candidate din familii nobile manciuriene.
Decizia finală a revenit, conform tradiției, văduvei ultimului împărat, iar Yehe Nara a fost desemnată câștigătoare și a fost primită la curtea împăratului Xianfeng ca amantă de gradul 4, poziție numită Gui Ren (persoană onorată).
Ajunsă în Orașul Interzis, un fel de casă de bătrâni în care trăiau zeci de concubine vârstnice și văduve ale foștilor suverani, Yehe Nara a început să regrete decizia de a se înscrie în competiție, pentru că i se părea că îngrijitoarele din jurul ei aveau mai multe șanse de a avea o viață fericită decât ea. De exemplu, angajatele obișnuite se puteau căsători și, contra unei sume de bani, puteau părăsi complexul din Bejing.
Concubinele imperiale erau obligate să se pregătească cu mult devotament pentru rolul pe care urmau să îl aibă la curte. Tânăra a învățat să scrie în chineză și manciuriană, a fost înscrisă la Academia imperială, unde a studiat textele clasice, pictura și poezia și, în plus, a reușit să întrețină relații bune cu văduva fostului împărat și cu principala soție a suveranului în funcție.
Yehe Nara a ajuns în scurt timp concubina favorită a împăratului Xianfeng, pentru că acesta a fost impresionat de inteligența și talentul ei pentru politică. Prima sa misiune a fost să ierarhizeze misiunilor suveranului, însă în foarte scurt timp a început să primească sarcini mult mai importante decât celelalte femei din anturajul imperial. De altfel, când Xianfeng i-a descoperit abilitățile, i-a permis, din ce în ce mai des, să ia parte la ședințele oficiale.
Prinții conservatori, colaboratorii principali și funcționarii de la curte au fost însă indignați de faptul că o femeie se amesteca în treburile lor, așa că au încercat să o înlăture din zona deciziilor de la vârful Chinei. Bărbatul a aflat și a hotărât să o ridice la gradul de concubină de gradul 3, iar după scurt timp s-a aflat vestea că Yehe Nara este însărcinată. Marele triumf al concubinei a venit pe 27 aprilie 1856, când l-a adus pe lume pe Tongzhi, singurul fiu al Xianfeng, bătrânul împărat despre care s-a spus că avea un apetit sexual neobișnuit, că iubea opera și alcoolul, că fuma opiu și că era adesea violent cu cei din jurul său.
Cixi însăși a rămas în istorie ca o persoană crudă, ambițioasă și brutală, din cauza acțiunilor sale politice care au dus la moartea multor oameni. Printre exemplele care i-au creat renumele se află decizia de a suprima rebeliunile cu sprijinul armatei, execuțiile și pedepsele severe pe care le primeau cei considerați inamici ai statului sau cei care îi amenințau poziția și exerctarea puterii în mod unilateral, ignorând opiniile oficialilor guvernamentali, fără să țină cont de consecințele umane. Se pare că a dat dovadă de mult curaj în august 1861, prin intervenția pe lângă suveranul aflat pe patul de moarte pentru impunerea fiului lor, Tongzhi, ca urmaș la tron, sub regența ei, dejucând planurile nobililor de la curte. Pe 12 ianuarie 1875, când unicul ei băiat a murit prematur, la doar 18 ani (cauza decesului a fost controversată și misterioasă, potrivit rapoartelor oficiale variola fiind motivul decesului, deși există surse care susțin că a fost otrăvit), tot Cixi a condus manevrele pentru impunerea noului suveran, iar familia imperială i-a respectat alegerea.
Cel ales a fost Zaitian, cunoscut sub numele de Guangxu, un nepot care avea doar patru ani și a fost adoptat de văduvă, ea rămânând regentă, “Sfânta Împărăteasă Mamă”. Noul suveran a murit în condiții neclare pe 14 noiembrie 1908, la vârsta de 37 de ani, iar decesul a declanșat noi speculații și teorii ale conspirației, mulți dintre oamenii de la curte susținând că a fost otrăvit.
A doua zi, pe 15 noiembrie, a murit și Cixi, în timp ce se afla Sala Păsării Grăitoare din Palatul Zhongnanhai din Beijing, la doar o zi după ce îl instalase pe tron pe Puyi, ultimul împărat al Chinei.
“Orasul Interzis”, reședința imperială a dinastiei Ming și Qing timp de aproape 500 de ani, este unul dintre cele mai mari și mai bine conservate complexe din lume, a fost declarat Patrimoniu Mondial UNESCO în 1987 și se întinde pe o suprafață de aproximativ 72 de hectare, având peste 980 de clădiri cu peste 8.700 de încăperi.
