Fillide Melandroni s-a născut în anul 1581 la Siena, în Italia. Tatăl ei, Enea, a murit când fetița avea doar câteva luni, iar în februarie 1593 mama ei, Cinzia, însoțită de o prietenă care avea și ea doi copii, i-a dus pe Fillide și pe fratele acesteia, Sivilo, la Roma. La Roma cele două au stat împreună cu copiii lor în aceeași casă pe Via dell’Armata și, imediat ce fetițele au mai crescut puțin, cele două mame le-au pus să lucreze ca prostituate.
Fillide și prietena ei, Alessandra Bianchini, au fost arestate în aprilie 1594 pentru că au fost găsite după căderea întunericului în afara zonei în care era acceptată prostituția. Copilele aveau pe atunci doar 13-14 ani și au fost eliberate după scurt timp, dar tânăra va practica prostituția toată viața, la 18 ani devenind una dintre cele mai căutate femei din Roma.
Avea o casă în zona Ortaccio, cartierul unde lucrau toate femeile de moravuri ușoare, pentru că Papa Pius al V-lea nu mai permitea ca activitățile lor imorale să se desfășoare peste tot în oraș și avea mulți clienți bogați, inclusiv cardinali și bancheri, unul dintre cei mai cunoscuți fiind colecționarul de artă Vincenzo Giustiniani, patronul pictorului Caravaggio. Fillide a fost înfățișată în multe dintre tablourile artistului: Portretul unei curtezane, Sfânta Ecaterina, Marta și Maria Magdalena, Iudita tăind capul lui Holofern.
Se pare că a avut o relație de lungă durată cu un tânăr dintr-o familie nobilă, Ranuccio Tomassoni, care ar fi fost, în același timp, proxenetul ei. Pe 11 februarie 1599, a existat o plângere cu privire la o petrecere zgomotoasă în casa femeii, sesizarea fiind făcută pentru că bărbații prezenți erau înarmați, iar purtarea armelor era interzisă în cartierul Ortaccio. Melandroni și Tomassoni au fost arestați cu acea ocazie, iar vicariatul Romei a declarat-o pe femeie “cortigiana scandalosa” în 1599 pentru că a refuzat să se căiască pentru faptele ei. Mai târziu în același an a fost arestată pentru că a fost găsită o armă la domiciliul ei.
La sfârșitul anului 1600, Fillide a atacat o altă prostituată, pe Prudenza Zacchia, cu un cuțit, tăind-o deasupra încheieturii mâinii pentru că o găsise în pat cu Tomassoni, iar șase ani mai târziu, pe 28 mai 1606, pictorul Caravaggio l-a ucis pe Tomassoni tăindu-i artera femurală, și, după crimă, a fugit din oraș. În 1612, Melandroni a fost forțată la rândul ei să părăsească Roma de către familia poetului Giulio Strozzi, iubitul său din acea perioadă, dar s-a întors în oraș doi ani mai târziu. Curtezana care l-a fascinat pe Caravaggio a murit în 1618, la vârsta de treizeci și șapte de ani, dar biserica a refuzat să îi ofere o înmormântare creștinească.