Maria Goretti s-a născut pe 16 octombrie 1890 la Corinaldo, în provincia Ancona din Italia, și a fost fiica lui Luigi Goretti și a Assuntei Carlini, care mai aveau încă șase copii. Părinții ei erau atât de săraci încât au fost nevoiți să renunțe la mica lor fermă și să lucreze pentru alți agricultori din zonă, iar în 1896, s-au mutat la Colle Gianturco, în apropiere de Roma, apoi, după trei ani, la Lazio, unde au locuit într-o casă, “La Cascina Antica”, pe care o împărțeau cu o altă familie compusă din Giovanni Serenelli și fiul lui, Alessandro. La un moment dat, tatăl Mariei s-a îmbolnăvit de malarie și a murit, iar mama a fost nevoită să muncească din greu pentru a-și hrăni copiii.
Assunta și frații mai mari lucrau pe câmp, iar copila se ocupa de sora cea mică, Teresa, gătea, cârpea hainele și se ocupa de curățenie. Pe 5 iulie 1902, Maria, care avea deja unsprezece ani, stătea în curte, cârpind o cămașă a vecinului Alessandro, în timp ce acesta culegea fasole din mica grădină de legume a familiei. Știind că sunt singuri, Alessandro a băgat-o pe copilă în casă și a amenințat-o că o va înjunghia dacă nu va face ceea ce-i spune. Intenționa să o violeze, dar Maria nu s-a supus, țipînd disperată: “Nu! Nu vreau!”, spunându-i că ce vrea să-i facă e păcat de moarte. Băiatul a strâns-o de gât, apoi a înjunghiat-o de paisprezece ori.
Când Assunta și Giovanni, tatăl băiatului, au venit acasă, au găsit-o pe Maria sângerând și au dus-o la cel mai apropiat spital, în Nettuno. A fost supusă unei intervenții chirurgicale fără anestezie, dar starea ei era deosebit de gravă. Chirurgul, cu ochii în lacrimi, i-a spus: “Maria, gândește-te la mine în Paradis”, iar ea s-a uitat la bărbat și a răspuns: “Cine știe care dintre noi va fi primul acolo?” “Tu, Maria”, a zis doctorul. “Atunci mă voi gândi cu bucurie la tine”. La 24 de ore după ce fusese înjunghiată, copila a șoptit cu ultimele puteri că îl iartă pe Alessandro, apoi a murit.
Alessandro Serenelli a fost arestat la scurt timp după cumplita faptă. Urma să fie condamnat la închisoare pe viață, dar, pentru că era minor, a primit o pedeapsă de 30 de ani. Judecătorii au luat în calcul o serie de circumstanțe atenuante, socotind că era imatur, că fusese crescut într-o familie săracă, neglijentă și cu un tată alcoolic. După ce a ispășit trei ani din pedeapsă, un episcop local, monseniorul Giovanni Blandini, l-a vizitat în închisoare, iar tânărul i-a povestit un vis “în care Maria i-a dat crini care i-au ars imediat în mâini”
După eliberare, Alessandro a vizitat-o pe Assunta și i-a cerut iertare. Femeia a avut puterea să-i vorbească și au participat împreună la Liturghie a doua zi, primind Sfânta Împărtășanie unul lângă celălalt. Mai târziu, Alessandro a intrat în Ordinul Fraților Minori Capucini și a locuit într-o mănăstire unde a lucrat ca grădinar până la moartea sa, în 1970, la vârsta de 87 de ani.
Maria Goretti, fecioara-martiră, a fost beatificată pe 27 aprilie 1947, la ceremonia oficiată de papa Pius al XII-lea participând și Assunta, mama ei, care a fost mângâiată de suveranul pontif cu ochii în lacrimi. Trei ani mai târziu, pe 24 iunie 1950, papa a canonizat-o pe copilă, numind-o “Sfânta Agnes a secolului XX”, iar Assunta a fost din nou prezentă la ceremonie, împreună cu cei patru copii pe care îi mai avea la acel moment, și cu Alessandro, criminalul pocăit. Assunta a fost prima mamă din istoria creștinătății care a asistat la canonizarea copilului ei. Aproximativ 500.000 de oameni, majoritatea tineri, au venit din întreaga lume la Vatican, iar papa i-a întrebat: “Sunteți hotărâți să rezistați la orice atac asupra castității voastre cu ajutorul harului lui Dumnezeu?” Răspunsul a fost un “da” răsunător.
Rămășițele Mariei sunt păstrate astăzi în cripta Bazilicii Pasioniste din Nettuno, orășel aflat la sud de Roma, iar sfânta Agnes, fecioara martiră, a fost numită protectoarea castității, a victimelor violurilor, a adolescentelor, sărăciei, purității și iertării, fiind venerată în special în Congregația Patimilor.
