AcasăMonarhieMari Ducese și PrințeseMarie Amelie, acuzată că s-a purtat urât cu bătrâna sa mamă

Marie Amelie, acuzată că s-a purtat urât cu bătrâna sa mamă

Prințesa Marie Amelie de Baden s-a născut pe 11 octombrie 1817 la Karlsruhe, fiind fiica cea mică a lui Carol, Marele Duce de Baden, și a soției acestuia, Stéphanie de Beauharnais, fiica adoptată a împăratului Napoleon I al Franței. Datorită prestigiului lui Carol, toate fiicele lui s-au căsătorit în mari familii regale europene. Sora mai mare a Mariei Amelie, Prințesa Louise, s-a căsătorit cu prințul suedez Gustav de Vasa, iar cealaltă soră a ei, Prințesa Josephine, s-a căsătorit cu Karl Anton, Prinț de Hohenzollern, devenind mai târziu mama regelui Carol I al României și a reginei Stephanie a Portugaliei.

 

 

Pe 23 februarie 1843, mezina familiei s-a căsătorit cu nobilul scoțian William Hamilton, marchiz de Douglas și Clydesdale, singurul fiu al celui de-al 10-lea Duce de Hamilton, iar cuplul a avut doi fii și o fiică: William, Carol și Lady Mary Victoria, care s-a căsătorit cu Albert I, Prinț de Monaco în 1869.

După nuntă, cuplul s-a mutat la Castelul Brodick de pe Insula Arran, care a fost construit în onoarea ei în stil bavarez și mai târziu la Palatul Hamilton din Lanarkshire, Scoția.

 

Ducesa a fost verișoară și prietenă bună cu Napoleon al III-lea al Franței, ea și soțul ei făcând parte din cortegiul împăratului în timpul intrării sale oficiale în Paris în 1852. Marie Amelie a fost prezentă în anturajul familiei imperiale franceze la o sărbătoare din 1855 în onoarea regelui Victor Emanuel al II-lea al Sardiniei și a fost invitată specială la botezul lui micului prinț imperial Napoléon, în 1856.

Soția lui Napoleon, împărăteasa Eugénie, a fost și ea prietenă cu Marie, fiindu-i oaspete marii ducese de fiecare dată când a vizitat Baden și Scoția.

În 1860, când Eugénie voia să plece din Franța pentru un sejur de refacere și a fost în imposibilitatea de a fi primită la casele regale europene din cauza situației politice, Marie Amelie i-a oferit împărătesei un sejur la casa soțului ei din Scoția.

 

 

În 1853, presa din Glasgow a scris că ducesa s-a convertit la romano-catolicism. Mama ei, Stéphanie de Beauharnais, a murit șapte ani mai târziu, iar regina Sofia a Olandei, prietenă a bătrânei doamne, a susținut mai târziu că Marie Amelie „s-a comportat rău cu mama ei”, dând vina pe „bigotismul catolic”. Într-o scrisoare din 1867, regina Sofia a descris-o pe Marie Amelie ca fiind „lipsită de empatie, grasă și bolnavă” și s-a plâns că fiii ei sunt răi, în timp ce fiica marii ducese era „departe de a fi frumoasă”.

În 1863, soțul ei, Ducele, s-a prăbușit în timp ce lua masa la faimosul restaurant Maison dorée, aflat pe Boulevard des Italiens din Paris și a fost dus de urgență la Hôtel Bristol, în Place Vendôme. Marie Amelie a fost alături de el și bărbatul părea că se recuperează, dar a murit subit trei zile mai târziu, pe 15 iulie 1863. Averea lui la acel moment era estimată la sub 140.000 de lire sterline. După moartea soțului ei prințesa a fost numită Marie Amelie, Prințesă de Baden, Ducesă de Hamilton.

 

Marie s-a mutat apoi Vila Stephanie din Baden-Baden, unde fiica ei venea să o viziteze anual, iar în 1904 revista Lady’s Realm scria că reședința marii ducese era „locul de întâlnire a celei mai bune societăți cosmopolite”.

Marie Amelie a murit la Baden-Baden, la vârsta de 71 de ani. În 1869, singura ei fiică, Lady Mary Victoria Hamilton, s-a căsătorit cu Prințul Albert, fiul și moștenitorul lui Carol al III-lea, Prinț de Monaco, dar mariajul a fost nefericit, iar tânăra a părăsit Monaco după ce a născut un moștenitor, pe Ludovic al II-lea. Căsătoria a fost anulată în 1880 și mai târziu prințesa s-a recăsătorit cu magnatul maghiar Tasziló Festetics și a trăit din acel moment în Ungaria.

 

Niciun comentariu

Lasă un comentariu