Ducesa Françoise de Choiseul-Praslin s-a născut pe 14 aprilie 1807 la Constantinopol, fiind fiica lui Jeanne Françoise Antoinette Sébastiani și a lui Horace Sébastiani, politician și general de armată francez. Mama ei a murit în timpul nașterii și fetița a fost crescută de bunicii paterni care erau foarte bogați.
Tânăra s-a căsătorit cu ducele Charles de Choiseul-Praslin la vârsta de 17 ani, în 1824, a avut 10 copii și a suferit mai multe avorturi spontane. Cuplul a angajat mai multe guvernante pentru copiii lor, iar una dintre ele, o femeie pe nume Henriette Deluzy, a petrecut șase ani în familie. La un moment dat a izbucnit un scandal public pentru că s-a aflat că ducele și bona Deluzy erau iubiți, iar când informația a ajuns la ea, ducesa a făcut o criză de furie.
Françoise a vrut să o concedieze pe Henriette în iunie 1847, mai ales pentru că simțea că prezența guvernantei o îndepărtează de copii, iar soțul ei își pierduse interesul pentru familie. L-a amenințat pe duce că va divorța după ce acesta a refuzat să o dea afară pe femeie, urmând ca banii familiei să fie împărțiți. Soția înșelată îl anunțase că va lua copiii, considerându-l nepotrivit să dețină custodia acestora din cauza presupusului adulter, dar ducele, care era un tată devotat, nu a putut suporta ideea de a-și pierde copiii. Pe de altă parte, divorțul ar fi fost o piedică pentru fiicele lor să facă mariaje bune și, aflat într-o situație pe care a considerat-o foarte dificil de depășit, s-a gândit să recurgă la crimă.
În acest timp, Deluzy fusese concediată și se mutase cu chirie în casa unei anumite doamne Renaud. Guvernanta era într-o situație disperată, pentru că era dificil să se reangajese fără a avea o scrisoare de recomandare din partea ducesei și se declara complet nevinovată, respingând acuzația că ar fi avut o aventură cu ducele.
În timpul unei călătorii pe care cuplul a făcut-o la Paris, ducele a ucis-o pe Françoise în timp ce aceasta dormea. Ducesa a fost găsită cu gâtul tăiat și polițiștii au constatat că a fost lovită cu obiecte contondente, având tăieturi pe tot corpul. Datorită averii și a poziției sale, Charles de Choiseul-Praslin a fost protejat de rigorile anchetei care, în situația oamenilor obișnuiți, ar fi însemnat arestarea imediată și o condamnare rapidă la închisoare pe viață.
Totuși, colegii ducelui din Adunarea Deputaților s-au întrunit pentru a ajunge la un acord cu privire la procedura ce urma să-i fie aplicată soțului criminal. Bărbatul, care se aștepta să fie arestat și să primească pedeapsa cu închisoarea, a decis un alt deznodământ: s-a otrăvit, cel mai probabil cu arsenic, și a murit după șase zile, pe 24 august 1847. Nu a mărturisit niciodată că el a fost ucigașul soției sale.
Guvernanta lor, Henriette Deluzy a fost arestată, deoarece oficialii credeau că ar fi putut fi implicată împreună cu presupusul amant în uciderea ducesei. În cele din urmă a fost eliberată pentru că nu a existat nicio probă împotriva ei, a părăsit Franța și a emigrat în Statele Unite. Copiii mai mici ai familiei Praslin au fost despărțiți și crescuți de diverși membri ai familiei.
Scandalul public creat de moartea ducelui și a ducesei a contribuit la începutul Revoluției franceze din 1848, deoarece cuplul a fost considerat apropiat de curtea regală a regelui Ludovic Filip și evenimentele nefericite din viața lor privată au alimentat sentimentul public că monarhul și întregul său anturaj erau lipsiți de moralitate.
