În 1934, patru ofițeri au pus la cale un atentat împotriva lui Carol al II-lea, devenit rege al României după Restaurația din iunie 1930. Bărbații se cazaseră la etajul al doilea al Hotelului Bulevard de pe Calea Victoriei, în camera nr. 44, și au plănuit timp de câteva zile răpirea regelui în noaptea de Înviere, în momentul în care convoiul regal urma să treacă pe sub balcoanele hotelului în drum spre ceremonia religioasă de la Biserica Domnița Bălașa.
Grupul complotiștilor era condus de controversatul Victor Precup, locotenent-colonel în Armată, nepot al lui Ștefan Cicio Pop, scopul a fost, se pare, eliminarea Elenei Lupescu din preajma regelui, iar planul prevedea ca Regele Carol şi Elena Lupescu să fie pur și simplu răpiţi în seara respectivă.
Unii dintre complotişti urmau să lanseze petarde şi grenade ca să creeze o ambuscadă pe Calea Victoriei, alții intenționau să deschidă focul de la ferestrele Hotelului Bulevard și, în acelaşi timp, un alt grup ar fi trebuit să-i atace pe demnitarii aflaţi deja la biserică, în aşteptarea alaiului regal.
Evenimentele planificate nu au mai avut loc pentru că în dimineaţa zilei de sâmbătă, 7 aprilie, Mihail Moruzov, şeful Serviciului Secret al Marelui Stat Major, şi comisarul regal Romulus Hotineanu, care aveau probe clare despre intențiile grupului, au început arestarea militarilor.
Se pare că planul a fost devoalat de un subofițer căruia unul dintre complotiști i-a cerut arme din depozitele militare. Militarii arestați au fost Victor Precup (locotenent-colonel, 45 de ani), Nicoară Vasile (maior Vânătorii de Munte, 40 de ani), Fleșariu Octavian (căpitan, 34 de ani), Mesaroș Ștefan (căpitan de jandarmerie, 36 de ani), Baciu Tiberiu (locotenent, 35 de ani), Gligor Marian (locotenent de infanterie, 32 de ani), Dordea Nicolae (sublocotenent, 26 de ani), Năstase Constantin (sublocotenent, 23 de ani), iar complotiștii civili au fost Fericean Eugen, Orban Iuliu, Mândruțiu Ilie, Penciu Teodor și Strâmbu Arsene.
Procesul intentat atentatorilor de la Hotel Bulevard a început în 20 aprilie, iar sentinţa a fost identică pentru toți: 10 ani de închisoare la Doftana, ofiţerii fiind, în plus, retrogradaţi. În timp ce li se citea verdictul, acuzaţii au strigat în cor: „Trăiască regele, trăiască adevărata armată română!”, „Jos Lupeasca!”.
În timpul Primului Război Mondial șeful grupului la Hotel Bulevard, Victor Precup, era ofițer în armata austro-ungară și participase la operațiunile militare de pe frontul italian și cel polonez. În toamna anului 1918 Consiliul Național Central din Arad l-a desemnat pentru a-l însoți pe preotul Nicolae Bălan care urma să plece de la Sibiu la Iași pentru a discuta cu membrii guvernului aflat în exil despre pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.
Cei doi au ajuns la Iași pe 5 noiembrie la Iași, iar după câteva zile căpitanul Vasile Precup a plecat către Blaj cu un avion Farman-40 pentru a transporta diverse documente în vederea convocării adunării de la Alba Iulia. În timpul zborului căpitanul a aruncat deasupra satelor din Transilvania 6.000 de manifeste mobilizatoare pe care le primise de la generalul Constantin Prezan, iar după Unire ofițerul a fost integrat în armata română cu gradul de căpitan, fiind avansat rapid. În 1921 era deja maior și un an mai târziu devenise șeful Biroului 2 Informații al Comandamentului Militar al Basarabiei.
La începutul anului 1930 s-a implicat în organizarea revenirii la tron a lui Carol al II-lea, iar la sfârșitul lunii mai va fi cel care îl va asigura pe fruntașul țărănist Iuliu Maniu că „Lupeasca va dispare și că nu va veni în țară”.
După momentul Restaurației lui Carol al II-lea, Precup a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, dar bărbatul spera să devină ministru al apărării și când a realizat că visul său nu se va împlini a devenit un adversar fățiș al regelui, dar mai ales al Elenei Lupescu, pe care o vedea ca principala adversară a evoluției sale politice.
