Carol al II-lea al României s-a născut pe 15 octombrie 1893 la Sinaia și a fost primul fiu al lui Ferdinand, moștenitorul tronului, și al tinerei principese Maria. Venirea pe lume a primului principe al Casei de Hohenzollern a fost un moment de mare bucurie și speranță pentru întreaga familie regală. „Monitorul Oficial” a publicat imediat mesajul Regelui Carol I:
Carol I
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României.
La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Astăzi, prin binecuvântarea înaltei Provedinţe, principesa moştenitore, iubita mea nepotă, a dat nascere unui fiu, care a primit numele de Carol.
Prin acest fericit eveniment, dinastia Mea capătă o nouă întărire şi Țara încoronarea unei dorinţe de atâtea ori rostită în timp de o jumătate de secol.
Un principe născut pe pământul României, crescut în mijlocul naţiunei, peste care într’o zi este chemat să domnească va fi legătura cea mai puternică între dinastia Mea şi aceasta scumpă ţară, căreia de douăzeci şi şapte de ani i-am consacrat silinţele şi cugetările Mele.
Nu mă îndoiesc că bucuria familiei Mele va fi sărbătorea întregei naţiuni. Pe principele nou născut îl încredinţez cu mândrie dragostei şi devotamentului poporului meu iubit.
Dat în castelul Peleș, în ziua de 3 octobre (15 octombrie stil nou) anul 1893,
Carol
Actul de stare civilă a fost dresat de primarul Manolescu din Sinaia în prezența regelui, a principelui Ferdinand, a ducesei de Saxa-Coburg și a consiliului de miniștri.
Au semnat ca martori dl. Lascăr Catargiu, în calitate de preşedinte al consiliului de miniştri, şi domnul Al Marghiloman, în calitate de ministru al justiţiei.
Micului principe s-a dat numele de Carol.
Imediat Consiliul de miniştri a felicitat prin telegrame pe regina României, pe regina Victoria, pe princesa Iosefina, mama regelui, pe principele şi princesa Leopold de Hohenzollern şi pe ducele de Saxa-Coburg, tatăl princesei Maria.
*
Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit de urgenţă şi a luat următorele hotărâri:
Să se trimită telegrame de felicitări regelui şi reginei României, principelui Ferdinand şi princesei Maria, princesei Iosefina, principelui şi princesei Leopold de Hohenzollern, principelui şi princesei de Saxa-Coburg, pentru fericitul eveniment al nașterii principelui Carol. A votat un credit de 10.000 lei spre a se cumpăra un dar de botez din partea comunei, precum s-a urmat în 1870, cu ocazia nascerii princesei Maria.
*
Știrea despre nascerea principelui Carol a fost primită cu o nespusă bucurie de întreaga națiune în toate regiunile țărei. În toate porturile vasele au arborat stindarde de serbare. În Galați încrucişătorul Elisabeta, pe lângă arborarea stindardului, a tras 101 focuri de tun. Seara s-a iluminat în toate oraşele din ţară.
În urma telegramelor pe care M. Sa Regele le-a adresat diferiților suverani din străinătate despre fericitul eveniment, depeşi de felicitare din partea acestor suverani au fost adresate M. S. Regelui. Asemenea au sosit la castelul Peleş o mulţime de telegrame de felicitare prin intermediarul ministerului român de externe. Legaţiunile române din străinătate au adresat telegrame de felicitare, cele de categoria I direct regelui, iar cele de categoria II, precum și consulatele, prin mijlocirea ministrului de ixterne.
O depeșă din Sigmaringen vestește, că în urma știrei despre nascerea principelui Carol, drapelul român a fost arborat pe castelul din Sigmaringen.
*
La o telegramă de felicitare pe care au adresat-o soţiile dlor miniştrii M. S. regelui, cu ocasiunea nascerei principelui Carol, regele a răspuns următorele:
„Am primit cu o viuă mulţămire bunele Vostre urări; fericirea nostră este astăzi fericirea ţărei întregi fiindcă viitorul său este asigurat prin nascerea unui principe, în inima căruia vom sădi sentimentul de datorie şi iubirea de patrie. Fericiţii părinţi, dimpreună cu mine mulţămim tuturor doamnelor pentru călduroasele lor felicitări. “
Mitropolitul Primat a fost în persoană la Sinaia pentru a prezenta felicitările sale familiei regale.
Metropolitul Moldovei şi al Sucevei a adresat o telegramă dlui preşedinte al consiliului, care îi anunţase nascerea principelui Carol.
M.S. Regele a însărcinat pe dl. preşedinte al consiliului să transmită mulţămirile sale înaltului prelat.
Atât de mare a fost aglomerarea telegramelor de felicitări adresate din toate unghiurile ţărei familiei regale, încât direcţunea telegrafelor a fost nevoită se trimită telegramele la Sinaia prin un espres.
Actul de înregistrare este foarte simplu. Pe registrul stărei civile primarul din Sinaia a scris pe tânărul principe Carol, fiu al lui Ferdinand principe al României, şi al prinţesei Maria. Principele este scris la Nr. 55 între doi fii de săteni.
Îndată după nascere, micul principe Carol a fost cântărit. Principele cântărește 5 kilograme. Buletinul de astăzi anunţă că principele este de o perfectă sănătate. Putem adăuga că principele Carol este blond şi voinic.
S-a angagiat pentru principele Carol o doică din Transilvania, de lângă Braşov. Este o femeie voinică şi frumosă, care a sosit la Sinaia cu două zile înainte de fericitul eveniment. E probabil că botezul se va face pe la 17/ 29 octobre la Sinaia.
Ieri la orele 12, a fost un dejun la castelul Peleş, dejun la care au luat parte toţi domnii miniştri. Regele a ridicat un toast în sănătatea noului născut. După dejun principele şi principesele Victoria Alexandra şi Beatrice (surorile principesei Maria) au plecat cu un tren special la Coburg.
O personă bine informată spunea că ţarul Rusiei şi regina Victoria a Angliei vor fi naşii noului născut, trimiţând reprezentanţi speciali in diua botezului. Cum se ştie, noul prinţ va fi botezat in religia ortodoxă.
Dl. Nicu Filipescu, primarul capitalei, a comandat la Viena, la casa Scharff, mai multe medalii de aur, de argint şi de bronz care se vor distribui cu ocazia botezului principelui Carol. Aceste medalii poartă pe o parte inscripţia datei naşterei şi botezului, iar pe cealaltă, în efigie, portretele principelui Ferdinand şi principesei Maria.
Landoul comandat de regina Elisabeta pentru micul prinţ a sosit de la Veneţia.
Iată amănuntele pe care un oficios le dă despre botezul fiului moştenitorului tronului:
Cu această ocazie primăria capitalei va da în Bucureşti serbări poporale.
Consiliul comunal a numit o comisiune compusă din dnii consilieri St. Velescu, I. Lenş-Slătineanu, Nicolau şi Al. Ciurcu, care în înţelegere cu dl primar să fixeze programul acestor serbări, şi în acelaş timp să aleagă darul de botez, pentru care consiliul a votat suma de 10.000 lei.
Această comisiune s-a întrunit şi a hotărât unele puncte ale programului serbărilor. Astfel s-a decis intre altele, ca în seara botezului să se ilumineze edificiile publice, să se dea un foc de artificii, să se dea la Teatrul Naţional şi la alte teatre reprezentaţiuni gratuite poporale şi să se organiseze jocuri publice în diferite pieţe ale oraşului, unde vor cântă muzici militare şi lăutari.
Se poate ca cu această ocaziune să se desfunde pe pieţele publice şi mai multe buţi cu vin, cu care va fi cinstit poporul, în sănătatea noului născut.
În ce priveşte representaţiile poporale, spre a evită îmbulzeala şi îmbrâncelile la intrările teatrelor, s-a propus ideea ca toţi cei care vor merge la serbările gratuite din Cişmigiu să primească la intrare bilete de tombolă, aceste bilete vor fi prezentate la tombolă şi cu ele se vor câştigă locuri de teatru. Cu chipul acesta toţi câţi vor asistă la reprezentaţiuni vor avea bilete corespunzătoare cu numerele locurilor şi nu se vor produce neorândueli.
S-a emis ideea ca oraşul Bucureşti să ofere, — ca şi în 1870 cu ocazia botezului regretatei principese Maria — mărturiile, care ar avea forma unor medalii comemorative. Există însă temerea că timpul va fi prea scurt pentru ca să se poată face ceva artistic. Tot din causa scurtimei timpului nu s-a putut adoptă ideea de a dărui un cazan de argint, lucrat artistic, în care să se boteze micul principe.
Dacă primele două propuneri nu vor fi realizabile, atunci se poate ca să se ofere o iconă frumosă de argint şi aur, împodobită cu nestemate şi care să reprezinte pe sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, patronii oraşului Bucureşti.
S-a făcut şi propunerea ca darul să fie o jucărie care să poată înveseli pe micul principe îndată ce ar începe să simtă. Un membru al comisiei a propus să se comande o trăsurică frumoasă cu armele oraşului, la care să fie înhămate patru capre şi cu care principele Carol ar putea fi preumblat chiar la primăvără. Din nefericire, nici acest dar n-ar putea fi gata pentru ziua botezului şi e probabil că de aceea se va renunţa şi la el.
Se comunică din Castelul Peleş că o veselie generală domneşte la Palat.
Se fac ultimele preparative pentru botezul prinţului Carol, care va avea loc irevocabil duminecă 17/29 octombre.
Principesa Maria pune o deosebită fericire în a-şi alăpta singură copilul, deşi are o doică adusă pentru orice întâmplare, totuşp ar fi fericită să nu o întrebuinţeze.
Regele ar fi dorit să dea botezului caracterul cel mai poporal; chiar a fost de părere ca botezul să aibă loc în București, a trebuit însă cu regret să părăsescă această idee, din cauza timpului celui aspru care nu permitea fără pericol călătoria noului născut în București.
Ducesa de Saxa-Coburg-Gotha şi mitropolitul-primat vor fi naşii efectivi. La 4 ore, când deja totul va fi sfârşit, un tren special va reconduce pe invitaţi spre Bucureşci.
La Bucureşti toate edificele publice vor fi împodobite cu steaguri, iar seara oraşul va fi iluminat.
În afară de trenurile ordinare, un tren special va conduce pe invitaţi, care vor fi un foarte mic număr, numai 130 persoane, din cauza lipsei de spaţiu. Trenul special va sosi pe la ora 1 după amiază, iar ceremonia botezului va avea loc la 2 ore.
Surse:
Familia, Telegraful român (1893)
