HomeOameni care au intrat în istorieCalendarul pe stil nou. Cum au dispărut 13 zile din an

Calendarul pe stil nou. Cum au dispărut 13 zile din an

Calendarul pe stil nou
DS TW

În România, calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919 de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu, astfel că data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919, dar anumite publicații și chiar documente oficiale au folosit un timp ambele stiluri, pentru a fi mai ușoară trecerea de la un sistem la celălalt. În Transilvania, calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în 1773, iar în Rusia, calendarul gregorian fusese acceptat după Revoluția din Octombrie printr-un decret al Sovietului Comisarilor Poporului din 24 ianuarie 1918, care prevedea ca ziua de 31 ianuarie să fie urmată de 14 februarie 1918.

În Grecia noul calendar a fost adoptat în 1924, dar măsura nu a fost adoptată și de bisericile ortodoxe răsăritene, care, încă din mai 1923 propuseseră un calendar iulian revizuit, care tăia 13 zile ale acelui an. Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Cipru au adoptat acest calendarul revizuit pe 1 octombrie 1924 și, pentru a explica motivele deciziei, Mitropolia ortodoxă din Sibiu s-a văzut nevoită să publice următorul comunicat “spre ştiinţa tuturor”:

Calendarul
Calendarul pe stil nou

“Cu ziua de 1/14 octomvrie 1924 avem un calendar îndreptat. Acest calendar nu se potriveşte cu calendarul gregorian, căci, în asămănare cu acesta, al nostru este mai perfect în măsurarea vremii. Cel gregorian, în 800 de ani are 6 ani seculari (care se sfârşesc cu doi zero) de câte 365 de zile şi doi ani seculari de câte 366 de zile. Calendarul nostru, îndreptat, în 900 de ani are 7 ani seculari de câte 365 zile şi doi ani seculari de câte 366 zile. Prin urmare, anul calendarului nostru este mai apropiat de lungimea anului ceresc decât anul calendarului gregorian.
De aceea greşesc toţi cei ce zic că ortodocşii s-au lăsat de vechiul calendar ca să primească un calendar dat celor străini de legea noastră. Prin calendarul îndreptat al Sfintei noastre biserici creştine ortodoxe de răsărit se păstrează neatinse toate rânduielile bisericeşti privitoare la praznice, pomeniri, poduri, denii.
Sfintele Paşti nu le prăznuim în aceeeşi zi cu evreii, nici înainte de ei, cum fac cei care nu sunt de o lege cu noi, ci le vom prăznui după Paştile evreieşti, păzind legea dată de Sinodul de la Niceea în privinţa timpului serbării Paştilor.
Îndreptarea calendarului iulian trebue prin urmare primită cu toată încrederea.”

Deoarece decizia privind schimbarea calendarului a stârnit multe controverse și revolte, mai ales în mediul rural, publicațiile vremii au oferit cititorilor o serie de articole menite să lămurească întrebările pe care și le puneau oamenii:

“Calendarul iulian sau vechi
Cu 46 de ani înainte de Naşterea Domnului Isus Hristos, un învăţăt cu numele Sosighenes află că numărătoarea vremii, deci calendarul, e greşit. Şi cu socoteli întinse îi arată consulului roman Iuliu Caesar ce a aflat el şi-l sfătuieşte să îndrepte greşala. Acest domnitor luminat ascultă sfatul şi dă poruncă de îndreptare. Lumea întreagă a primit îndreptarea cu bucurie şi după numele de “botez” al domnitorului i-au dat şi nume calendarului, zicându-i calendar iulian.
După acest calendar anul e de 365 de zile, dar fiindcă anul adevărat e ceva mai lung (socotind vremea drumului pământului împrejurul soarelui) de 365 de zile, tot la patru ani mai pui o zi, şi atunci anul e de 366 zile, sau insect (bisect).
Calendarul creştin
La anul 325 după naşterea Domnului Isus Hristos se ţine cel dintâi sinod al întregii biserici (ecumenic, cum i s-ar zice bisericeşte). Aici, între alte multe lucruri hotărăsc când să se ţină Sfintele Paşti, când celelalte sărbători, ba caută ziua morţii fiecărui mucenic şi o pune pe o zi a anului. Dar acum ce calendar primesc? În care calendar să însemne zilele sfinţilor şi zilele Domnului? Sfinţii Părinţi cei luminaţi au ales pe cel mai bun calendar al vremii de atunci. Şi care era? Cel al păgânilor, cel al lui Iuliu Cesar, adică cel iulian. Deci au numărat zilele şi au pus săptămânile şi lunile una după alta, ca păgânii, dar în fiecare zi au aşezat amintirea unui sfânt din legea creştinească. Acest calendar s-a păstrat neschimbat până azi în biserica noastră ortodoxă.

Calendarul

Calendarul gregorian sau nou
Calendarul iulian, aşa cum l-a primit şi stabilit Sfântul Sinod de la Niceea, s-a întrebuinţat de toată lumea creştină până la anul 1582. Atunci s-a băgat de seamă că anul nostru după calendar şi cu drumul pământului în jurul soarelui nu se potrivesc. Anume anul după semnele cerului se începea cu 10 zile mai de vreme decât arăta calendarul. Şi atunci papa Grigorie al XlII-lea a pus pe un învăţat cu numele Luigi Lilio să facă socoteala şi să îndrepte calendarul.

Acesta a găsit greşeala: Sosighenes măsurase 6 ceasuri peste 365 de zile şi ele nu erau decât 5 ceasuri şi 48 de minute şi 48 de secunde. Şi iacă cele 12 minute mai multe puse de Sosighenes la an, începând de la sinodul de la Niceea până la 1582, făceau 10 zile mai mult. Atunci papa a dat poruncă să se îndrepte calendarul, şi aşa catolicii şi după ei toată lumea din Apus încep anul 1583 cu 10 zile mai de vreme ca noi. Ei s-au ţinut de socoteala lui Luigi Lilio, iar noi de a lui Sosighenes, şi aşa am ajuns de azi ei încep cu 13 zile mai de vreme ca noi.

Pe acest calendar apoi şi-au pus ei atunci sfinţii lor şi sărbătorile lor; şi acesta e calendarul nou sau gregorian. Dar nici acest calendar nu e bun.
Astronomii (cei ce socotesc mersul stelelor, al soarelui, al lumii şi altele) au găsit că şi acesta e greşit. Şi acum lumea se frământă să afle altul şi mai bun. Cu aceasta se străduieşte Liga Naţiunilor.
Dar biserica noastră ortodoxă la patriarhia din Constantinopol (până când să afle Liga Naţiunilor) a găsit şi hotărât un calendar mai bun, care se apropie mai bine de mersul pământului în jurul soarelui, socoteşte deci vremea mai bine ca cel gregorian. Seamănă însă cu cel gregorian aşa de mult, că deosebirea numai învăţaţii o pot cunoaşte. De aceea n-o mai arăt aici în foaie.

Ce s-a schimbat în calendar?
Nu s-a schimbat nimic afară de numărarea zilelor. Am făcut să înceapă anul din calendar deodată cu începutul din nou al mersului pământului în jurul soarelui sau, mai pe înţeles, am ras cele 13 zile, cu care am lungit noi anul până acum. Deci nu mai începem anul în ziua a 14-a după ce a plecat pământul din nou la drum, ci în ziua întâi a plecării. Încolo tot a rămas neschimbat; sfinţii rămân în şirul cel din calendarul de la Niceea, aşa că la 1 Ianuarie e Sf. Vasile, în 6 Ianuarie – Bobotează, în 2 Februarie – Întâmpinarea Domnului, în 25 Martie, Bunavestire, în 23 Aprilie, Sf. Gheorghe şi aşa mai departe. (…)
Aşadar calendarul bisericii ortodoxe nu s-a schimbat în ce priveşte sfinţii şi sărbătorile; s-a schimbat numai numărarea zilelor de peste an. Şi aceasta aduce mult bine, mai ales la oraşe. Bieţii oameni nu vor fi siliţi să ţină sărbătorile tot de două ori, odată fiindcă stăpânul e sas şi nu-l lasă să lucre şi apoi fiindcă el, muncitorul, e român, şi nu se cade să lucre. Şi mai sunt şi alte feluri de bine, care răsar pe urma schimbării”.

Surse:

Realitatea ilustrată

Comunicatul Mitropoliei ortodoxe din Sibiu, 1924

Gheorghe Maior, Lumina Satelor, 1924

DS TW
No comments

leave a comment