HomeRăzboaie și revoluțiiAl Doilea Război Mondial1 octombrie 1946: Sentința de la Nürnberg

1 octombrie 1946: Sentința de la Nürnberg

Nürnberg

Procesul Principalilor Criminali de Război a început pe 20 noiembrie 1945 și a avut loc în Palatul de Justiție din Nürnberg. Prima sesiune a fost prezidată de judecătorul sovietic Nikicenko, procurorii inițiind inculparea a 24 de criminali de război și a șase organizații criminale: Partidul Nazist, Schutzstaffel (SS) și Sicherheitsdienst (SD), Gestapo-ul, Sturmabteilung (SA) și Înaltul Comandament al Armatei Germane (OKW).

Capetele de acuzare au fost:

Participarea la un plan comun sau a unei conspirații pentru comiterea de crime împotriva păcii;

Plănuirea, inițierea și susținerea de războaie de agresiune și alte crime împotriva păcii;

Crime de război;

Crime împotriva umanității.

Definiția crimelor de război a fost stipulată în Principiile Nürnberg, document elaborat în timpul procesului. Experimentele medicale efectuate de medicii germani au dus la redactarea Codului Nürnberg, al cărui scop este controlarea viitoarelor procese privind experimentele medicale efectuate pe oameni. Concluziile proceselor de la Nürnberg au servit la elaborarea Convenției privind genocidul (1948), Declarației Universale a Drepturilor Omului (1948), Convenția privind Abolirea Prescrierii Crimelor de Război și Crimelor Împotriva Umanității (1968) și Convenției de la Geneva asupra Legilor și Cutumelor de Război (1949), cu protocoalele sale adiționale din 1977.

Presa de la București a consemnat sentințele anunțate de Tribunalul de la Nürnberg pe 1 octombrie 1946.

Nürnberg: După o procedură care a durat peste 40 de săptămâni, în cursul căreia au fost audiaţi 33 de martori ai acuzării şi 65 de martori ai apărării, au fost date citirii 154 depoziţii scrise şi au fost prezetate câteva mii de documente, Tribunalul internaţional Aliat de la Nürnberg a pronunţat sentinţa în procesul marilor criminali de război germani.
Iată verdictul instanței:
Hermann Goering, fost comandant al aviaţiei naziste şi premier al Prusiei, moarte prin spânzurătoare (Goering s-a sinucis cu cianură de potasiu cu o noapte înainte de data programată a execuției);
Joachim von Ribentropp, fost ministru de externe al celui de al treilea Reich, moarte prin spânzurătoare;
Wilhelm Keitel, fost şef al marelui stat major, moarte prin spânzurătoare;
Ernst Kaltenbruner, şeful Gestapoului, moarte prin spânzurătoare;
Alfred Rosenberg, teoreticianul partidului nazist, moarte prin spânzurătoare;
Hans Frank, gauleiterul Poloniei, moarte prin spânzurătoare;
Wilhelm Frick, ministru de interne nazist, moarte prin spânzurătoare;
Julius Streicher, inamicul nr. 1 al evreilor, moarte prin spânzurătoare;
Smekin, fost ministru al deportărilor forţate, moarte prin spânzurătoare;
Alfred Jodl, fost şef al marelui stat major, moarte prin spânzuătoare;
Arthur Seyss-Inquart, fost gauleiter al Austriei şi al Olandei, moarte prin spânzurătoare;
Rudolf Hess, închisoare pe viaţă;
Punk, închisoare pe viaţă;
amiralul Regler, închisoare pe viaţă;
Baldur von Schirach, 20 ani închisoare;
baronul Neurath 15 ani închisoare;
amiralul Doenitz, 10 ani închisoare.
Acuzaţii Hjaimar Schacht, Fritz vor Papen şi Fritsche au fost achitaţi.

Nürnberg

La ora două şi un sfert sala a fost evacuată şi vinovaţii au fost chemaţi individual pentru a li se comunica pedeapsa la care au fost osândiţi.
LONDRA: Toate ziarele britanice au publicat editoriale privitoare la procesul de la Nürnberg.
“Times” scrie: “Tribunalul de la Nürnberg a avut ca scop să pronunțe o judecată pe care conştiinţa lumii o reflectă într-un act de acuzare fără precedent în istoria scrisă”
“News Chronicle” ziarul partidului liberal, rezumă astfel menirea tribunalului de la Nürnberg: “Procesul care s-a desfășurat timp de 10 luni a realizat două lucruri: în primul rând a judecat 21 de indivizi care au fost principali răspunzători în izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial. A stabilit un nou precedent în istoria moravurilor”.
“Daily Telegraph”, publicație conservatoare consemnează: “Procesul nu s-a ţinut numai cu scopul de a judeca aceste fiinţe abjecte, cu toate că a dat la iveală stofa putredă din care majoritatea acestor oameni era făcută, ci a arătat lumii că descenţa şi curăţenia sufletească nu trebuie să piară de pe suprafaţă pământului, iar bunele relaţiuni de la om la om trebuie să continue”.

Nürnberg

LONDRA: Cei trei achitați la procesul de la Nürnberg nu au putut încă să se bucure de libertate şi au petrecut a treia noapte sub protecţia americană. Ei au declarat că doresc să se stabiliască în zona britanică, unde au fost prinşi. Generalul Clay, vice-guvernatorul militar american, a declarat aseară că von Pappen Schacht şi Eriteche nu vor avea la dispoziţie mijloace de transport şi nici permisele necesare pentru a se deplasa până când departamentul juridic al comisiunii de control americane nu va da dispoziţie în acest sens.
*
LONDRA: Comisia locală de denazificare controlală de germani a emis mandate de arestare contra achitaţilor von Pappen, Schacht şi von Fritsche, pe motiv că aceştia sunt membri ai partidului nazist şi pot fi condamnaţi la pedepse până la 10 ani închisoare. Poliţia germană a înconjurat închisoarea de la Nürnberg, dar mai târziu s-a retras, în urma instrucţiunilor date de autorităţi. (Adevărul, octombrie 1946)

Ernst Katteibunner, şeful Gestapoului, făcuse, în timpul războiului, două călătorii la Bucureşti, fiind însoțit de agenţi ai Gestapoului, pentru a organiza rețeaua de spionaj, mareşalul Wilhelm Keitel a vizitat Capitala României în toamna lui 1941 pentru a asista la o paradă, iar Baldur von Schirah a fost de trei ori în Bucureşti, o dată la o serbare a Străjeriei, apoi la reînhumarea osemintelor lui Corneliu Codreanu şi a treia oară cu prilejul unor serbări, presa consemnând că a organizat nişte orgii de pomină.

Nürnberg

Sentințele capitale au fost executate pe 16 octombrie 1946 prin spânzurare, prin metoda de cădere standard. Judecătorii francezi propuseseră inițial folosirea unui pluton de execuție pentru condamnații militari, potrivit cutumei sentințelor pronunțate de curțile marțiale, dar judecătorii sovietici s-au opus, susținând că ofițerii violaseră etica militară și nu erau demni de moartea în fața plutonului de execuție.

Pentru executarea condamnaţilor a fost desemnat inițial cunoscutul călău britanic Albert Pierrepoint, dar procedurile au fost efectuate în cele din urmă de sergenții americani John C. Woods și Joseph Malta.  Condamnaţii au fost întrebaţi înainte de execuția care a avut loc pe 16 octombrie care le sunt ultimele dorinţe.

Nürnberg

Ribentropp a răspuns că vrea să fie lăsat în pace, Rosenberg a spus că vrea să viziteze oraşul natal şi casa părintească, Franck a răspuns că își doreşte o execuţie rapidă la care să nu asiste niciun spectator. Julius Streicher şi Arthur Seyss-Inquart și-au dorit ca în ultimele zile să primească mâncărurile și băuturile cele mai fine. Goering, Keitel şi Jodl și-au exprimat o singură dorinţă: să nu fie spânzuraţi, ci împuşcaţi. Ceilalţi condamnaţi au refuzat să răspundă.

Nürnberg

Execuția a avut loc în sala de sport a închisorii din Nürnberg, iar în dimineața zilei de 17 octombrie trupurile celor 10 executați, împreună cu trupul lui Hermann Göring, au fost transportate de camioane americane la crematoriul cimitirului estic din München, unde au fost incinerate. Cenușa criminalilor de război a fost împrăștiată apoi de câțiva ofițeri americani în pârâul Wenzbach.

Surse:

Opinia, Adevărul, 1946

The International Military Tribunal for Germany, The Avalon Project

No comments

leave a comment