Ziua de 1 noiembrie 1925, momentul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie și a întronizării Patriarhului Miron Cristea, a rămas până astăzi cea mai de seamă din istoria ortodoximului, iar solemnităţile care au însoțit-o au întrecut, prin fastul lor, toate evenimentele care avuseseră loc până atunci în Capitala României mari. Publicațiile epocii au redat atmosfera festivă, dar și detalii inedite despre desfășurarea ceremoniilor de acum 100 de ani.
Mii de cetăţeni ai Bucureștiului au ţinut să participe la sărbătoare. Pe traseul pe unde a trecut procesiunea religioasă erau adunați reprezentanți ai şcolilor şi ai administrației, credincioși din toate colțurile străzii, femei, copii și bătrâni.
În ajunul festivităţii de învestire a Patriarhului Miron Cristea s-a oficiat o priveghere la care, în afară credincioşilor, au mai fost prezenţi înalți oaspeți străini, printre care mitropoliţii Ioachim al Calchedoniei, Ghermanos al Sardeonului, Fotios al Descolului, Policarp al Trichiei, Dositeos al Sevastiei, Antonie al Kievului, Dionisie al Varşoviei şi Neofit al Vidinului, cu suitele lor.
Duminică dimineaţa la ora 9 s-a oficiat în Catedrala Patriarhiei o liturghie festivă de către arhiereii Teofil Mihăilescu, Platon Ciossu şi Grigorie Leu, asistaţi de clerul catedralei. Răspunsurile la liturghie au fost date de corul condus de maestrul Gheorghe Cucu. În numeroasa asistenţă s-au aflat doamnele Alexandrina Cantacuzino, Zoe Romniceanu şi Calipso Botez, dar și Ion I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri, împreună cu cabinetul său, și reprezentanții armatei.
La ora 10 şi jumătate s-a format cortegiul care avea să meargă la Palatul Regal, în ordinea următoare: doi soldaţi călare din Regimentul 4 roşiori, trăsura cu prefectul poliţiei, trăsura cu protoiereii Capitalei, Vintilescu şi Georgescu, un căpitan şi trei locotenenţi din Reg. 4 roşiori, un escadron, trăsura de ceremonii a Palatului Regal, cu Patriarhul Miron Cristea, însoţit de Al. Lapedatu, ministrul Cultelor, a doua trăsură de gală a Palatului cu Mitropoliţii Pimen al Moldovei şi Nicolae Bălan al Ardealului, a treia trăsură cu dr. Nectarie Cotlarciuc, mitropolitul Bucovinei, şi arhiepiscopul Gurie al Basarabiei.
Puțin înainte de ora 11, se aflau în Sala Tronului de la Palatul Regal înalţii oaspeţi străini, delegaţii bisericilor ortodoxe străine, delegaţii celorlalte culte din ţară, membrii guvernului şi ambasadorii Belgiei, Japoniei, Greciei, Angliei, Elveţiei, Poloniei, Egiptului, senatori şi deputaţi, membrii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și reprezentanţii Academiei Române.
La ora 11 fix, mareşalul curţii regale a anunţat sosirea suveranilor, care şi-au făcut apariţia în Sala Tronului. Al. Lapedatu, ministrul Cultelor, a dat citire decretului regal de întărire în scaunul de patriarh a lui Miron Cristea, apoi i-a înmânat cârja patriarhală suveranului, care, la rândul său, a încredinţat-o patriarhului, rostind formula sacramentală de consacrare.
După discursul Preafericitului și cel al Regelui Ferdinand, Miron Cristea a fost condus la Patriarhie într-o procesiune pe jos. Cortegiul s-a pus în mişcare la ora 12, urmând traseul Calea Victoriei, Str. Carol, Calea Rahovei, Splaiul Domniţa Bălașa, Bulevardul Maria, Piaţa Bibescu Vodă şi Aleea Mitropoliei până la Patriarhie, unde a sosit la ora 1 şi un sfert.
Pe tot parcursul deplasării, în timpul trecerei cortegiului o imensă mulţime staţiona întru întâmpinare, corurile intonau Imnul patriarhal, iar clopotele tuturor bisericilor au sunat. După sosirea cortegiului în curtea Patriarhiei, toţi înalţii prelaţi şi reprezentanții guvernului au intrat în catedrală, în acordurile corului care intona «Osana întru cei de sus».
Te-Deum-ul a fost oficiat de către episcopul Gregorie al Aradului, care a rostit ectenia pentru noul Patriarh, pentru înalţii prelaţi străini, pentru Rege şi ţară. După aceea, mitropoliţii Pimen al Moldovei şi Nectarie al Bucovinei au prezentat odăjdiile patriarhale cu care s-a îmbrăcat noul ales. În partea dreaptă a catedralei se afla tronul patriarhal îmbrăcat în argint. Ministrul Culturii a citit decretul regal de întărire în scaun, apoi Patriarhul a fost adus în faţa tronului, unde mitropolitul Moldovei a rostit de trei ori formula sacramentală: «Vrednic este», repetată de întregul cler.
După terminarea ceremoniei solemne, Camera Deputaților a oferit un banchet. Masa festivă a fost servită de Casa Capșa și a cuprins următorul meniu:
Caviar frais
Œufs brouillés aux truffes
Esturgeon à la Parisienne
Sauce vénitienne
Pièce de filet de bœuf forestière
Aspic de foie gras en belle-vue
Salade chicorée
Glace Nessetrode, bonbons
Corbeilles de fruits
Café
Vinuri: Drăgășani Extra Vieux, Dealu Mare 1907
Șampanie: Capșa Brut, Bhein Extra
Lichioruri fine
La momentul șampaniei, primul toast a fost rostit de Patriarhul Miron, în cinstea Majestății Sale Regelui Ferdinand și a familiei regale: „Regele Ferdinand a fost alături de neamul românesc în zilele cele mai mari
de emoție și de sărbătoare, ducând țara la împlinirea supremului ideal: unirea tuturor provinciilor românești aflate sub stăpânire străină. Tot Majestății Sale îi revine meritul de a fi ridicat Biserica Română la rangul de Patriarhie, pecetluind astfel nu doar unitatea politică, ci și unitatea spirituală a României.”
La ora 5 după amiaza, în sala Ateneului societatea corală Carmen a susținut un concert de muzică religioasă românească la care au participat toţi prelaţii străini şi români în frunte cu Patriarhul Miron.
Seara, la ora 8 și junătate, a avut loc la Palatul Regal din Calea Victoriei un mare dineu de gală la care au asistat, în afară de suverani şi membrii familiei regale, reprezentanții guvernului, în frunte cu I. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri, Patriarhul Miron Cristea împreună cu ceilalţi înalţi prelaţi români şi străini, foştii prim-miniştri şi preşedinţi de Cameră şi Senat, foştii miniştri de Culte și şeful cultelor minoritare. Evenimentul găzduit de Regele Ferdinand și Regia Maria s-a încheiat la ora 10 și jumătate seara.
